Vuza trage heblul la „Țesătura”. Continuarea: blocuri și birouri

Printre sutele și miile de mituri ale Greciei antice, apare și povestea unui rege frigian, Midas. La un moment dat, i-a făcut un serviciu zeului Dionysos, care i-a promis să-i îndeplinească orice dorință. Midas n-a găsit altceva mai bun de dorit decât să transforme orice atinge în aur. Zeul i-a împlinit dorința, moment în care Midas s-a prins că e un cadou otrăvit. Nici să mănânce sau să bea nu mai putea, pentru că de îndată ce punea mâna pe un hamburger și o sticlă de Coca-Cola, acestea se transformau în aur. A ajuns bietul Midas să-l roage pe Zeus să-l scape de cadoul dat de Dionysos. Mitul pleca de la un fapt valabil și în antichitate, ca și acum. Există unii oameni cărora pare să le meargă orice afacere în care se bagă, ajungând astfel să transforme, metaforic, totul în aur. Despre un astfel de om vom vorbi și noi în continuare. Ca și Midas la vremea lui, transformă orice în euro. Asta nu înseamnă că ar mai beneficia de pe urma acestor bani și altcineva în afara lui.

12 hectare „de aur”
Ștefan Vuza este unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri români. Se aude de el doar din an în Paști, când mai face câte o achiziție spectaculoasă sau când mai închide câte una dintre firmele deținute. Cum este și cazul firmei ieșene Iasitex. Sau „Țesătura”, cum i s-a spus încă de la înființare, acum mai bine de 100 de ani. Vuza a cumpărat Iasitex în 2003, contra unei sume de un milion de dolari. Firma a fost vândută ca afacere, pentru că numai sediul central făcea de cel puțin cinci ori mai mult. Contractul semnat de Vuza presupunea menținerea activității și a angajaților timp de cel puțin cinci ani și investiții de vreo 6 milioane de dolari. Imediat ce au trecut cei cinci ani, lucrurile au început să scârțâie. Iasitex stă pe 12 ha de teren, într-o zonă destul de bună, cu utilități și tot ce trebuie. Numai bună de construit, ca să fim mai clari.

Blocuri sau office
Teoretic, construirea unui cartier de blocuri pe platforma Iasitex nu ar reprezenta o problemă. Muți mașinile de cusut altundeva, într-o hală construită undeva la periferie. Doar că în cazul Iasitex nu s-a întâmplat așa, ci s-a aplicat rețeta verificată în România încă din anii ’90: reducerea treptată a personalului și a profitului. De la peste 2.000 de angajați în 2003, Iasitex a ajuns în 2013 doar 200. La începutul acestui an s-a anunțat neoficial că activitatea de producție urmează să fie mutată la Vaslui, iar tot ce înseamnă terenuri va fi vândut. De fapt, o bucată de 4,6 ha fusese deja vândută contra sumei de 21 milioane de euro. Pe scurt, Vuza (foto) și-a scos deja banii dați pe Iasitex cu vârf și îndesat. Se mai vorbește și de un parteneriat cu un dezvoltator imobiliar pentru un proiect în segmentul de office și servicii, fără a fi însă clar dacă e vorba de construirea unor noi clădiri sau de modernizarea și recompartimentarea celor existente, inclusiv a sediului administrativ al societății.

De toate, peste tot
De fapt, lipsa informațiilor concrete este tipică pentru felul în care Vuza înțelege să-și conducă afacerile. De fapt, nici nu se știe exact cât de bogat este. Averea lui Vuza este evaluată la oricât între 135 milioane de euro și 425 milioane de euro, chiar de către publicații economice specializate. Vuza conduce un conglomerat de firme între care se fac atâtea cumpărări și vânzări de acțiuni, transferuri de fonduri și de active, că orice meseriaș și-ar prinde urechile încercând să le descâlcească. Serviciile Comerciale Române, cum se numește grupul condus de Vuza, cuprinde zeci de firme din cele mai variate domenii: Contactoare Buzău – electrotehnică, Sinterom SA Cluj – piese presate din pulberi metalice, Tehnofrig – echipamente frigorifice, Uzuc Ploiești – echipamente pentru industria chimică, petrochimică și energetic, Chimcomplex Borzești – chimicale, Novatex Pitești – bumbac, Caromet Caransebeș – construcții metalice și boghiuri, Someș Dej – celuloză, Eurohouse Neamț – hârtie și carton.

Are și păstrăvării
Până și hobby-urile lui Vuza pot fi transformate în cifre. Omul e pasionat de călătorii, așa că a preluat în propriul buzunar și Federația Română de Turism Sportiv. Îi place pescuitul, așa că s-a gândit să facă și din asta o afacere. S-a lansat în creșterea păstrăvilor, domeniu în care avea o experiență egală cu zero. Nu a pariat însă orbește, ci după o studiere atentă a pieței. Studiul i-a arătat că România produce doar 12% din păstrăvul pe care îl consumă, iar producătorii existenți au o capacitate mică. Deci este loc pentru o investiție serioasă.

„Perla Coroanei”
Ultima lovitură a fost dată la sfârșitul anului trecut, când Vuza a intrat în posesia unui lot consistent, majoritar, din activele Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, societate aflată în insolvență de vreo 5 ani. Pentru a face rost de cele 127 milioane de euro necesare, Vuza a stors practic de bani toate celelalte firme pe care le deține. Tatonările și negocierile au durat mai bine de un an. Achiziția a fost suspectată de nereguli de la bun început. Vuza a fost acuzat de administratorul special al Oltchim că nici măcar nu cunoaște afacerea pe care o cumpără și că nu vrea decât să obțină ieftin active pe care ulterior să le vândă scump. Ca și în cazul altor vânzări de acest fel, în afacere au fost vehiculate și inițialele SRI. Una peste alta, Vuza a făcut o mișcare bună: a cumpărat doar active, în timp ce datoriile au rămas în continuare la Oltchim. Crearea a 9.000 de locuri de muncă în Vâlcea sau creșterea producției industriale în domeniul chimiei la peste un miliard de euro anual în următorii 7 ani, rămân deocamdată simple promisiuni.