Prima oară când ne-a povestit o cunoștință despre cum e în Germania, ne-a uimit când ne-a spus că acolo e asfalt și canalizare în orice sat. Ne-am simțit ca abia coborâți din copac, gândindu-ne cum arată satele noastre. După ceva ani am citit un articol despre problemele de mediu ridicate de asfaltarea tuturor ulițelor și drumurilor forestiere și ne-am simțit cumva răzbunați. Totuși, de pe vremea lui cel de-a fost se tot vorbește la noi de „ștergerea diferențelor dintre sat și oraș”. Singurul lucru care s-a făcut efectiv a fost însă să se dărâme tot satul și să fie înlocuit cu două-trei blocuri. Apa tot din fântână se scotea, iar buda tot în fundul curții era. Bun, dar ce ar însemna concret modernizarea satului românesc? Al celui ieșean în primul rând, că e mai aproape cămașa decât surtucul.
10 direcții strategice
Până acum, în toate campaniile electorale, fie ele pentru alegerile locale, parlamentare, prezidențiale sau chiar europarlamentare, candidații au promis drumuri, școli, cămine culturale și tot așa. Normal, că doar promisiunile nu costă. Nu s-a venit însă și cu un program unitar, cu o strategie care să depășească stadiul unor simple cârpeli. Dacă ar fi să ne întrebați pe noi, ar fi cel puțin 10 direcții strategice în care ar trebui întreprinse acțiuni concrete pentru modernizarea satelor ieșene. Astfel, ar trebui realizată câte o strategie pentru fiecare din următoarele domenii: dispensar sau centru de permanență, școală, grădiniță și creșă, apă-canal, iluminat public, drumuri asfaltate, salubrizare, cămin cultural, biserică, sală de sport și locuințe pentru tineri. Chiar privind toate astea în notă electorală, trebuie să recunoaștem că în fond, sunt lucruri de bun-simț, nu mofturi. E imposibil să le faci pe toate în patru ani, dar hai să le luăm și noi pe rând. Să nu uităm: ca să nu fie discuții, vom face calculele cu precădere în funcție de standardele oficiale de cost pentru investițiile de bază, aprobate de Guvern acum câțiva ani.
Drumuri: 1 miliard de euro
În materie rutieră, Iașul are cam 1.050 km de drumuri județene și încă 1.000 km de drumuri comunale. Dintre cele județene, cam 200 km arată bine. Restul 800 km, chiar dacă parțial sunt asfaltați, trebuie refăcuți din temelii, pentru că au durata de viață expirată de mult. Așterni un covor asfaltic azi, dar în doi ani trebuie să-l refaci, pentru că însăși infrastructura drumului nu mai face față. Nu mai zicem că nici nu a fost calculată pentru traficul de acum. Cam aceeași situație se regăsește și la drumurile comunale. Refacerea de la bază a unui kilometru de drum județean costă în jur de un milion de euro. Pentru un drum comunal, mai îngust și calculat pentru un trafic mai redus, ajunge cam un milion de lei. În total, deci, 800 km de drumuri județene depășite și 800 km de drumuri comunale care nu au văzut încă asfalt egal un miliard rotund de euro.
Educație: 62 milioane euro
În materie de școli, s-a mai făcut câte ceva pe ici, pe colo, dar nu există comună care să se poată lăuda că are școli noi. În general, cam o școală în fiecare comună, cea din centru, este nouă sau măcar renovată recent. Celelalte, din sate, cum a dat Dumnezeu. Să ne mulțumim doar cu câte o școală nouă în fiecare comună. Construirea unei școli cu 8 clase costă 400.000 de euro. Firește, nu toate comunele au nevoie de școală nouă. Se poate folosi o construcție deja existentă, care să fie reabilitată. Cei 400.000 de euro ar ajunge astfel și pentru racordarea școlii la rețeaua de apă și dotarea ei cu mobilier școlar nou și calculatoare. Total pentru 93 de comune, 37,2 milioane de euro.
Și cu transport
Tot la capitolul învățământ intră și grădinițele. În urmă cu 20 de ani, ele erau privite ca un lux inutil, în ideea că oricum țăranul își ține copilul în curte, pe lângă el. Acum sătenii așteaptă ceva mai mult. Știu și ei că pentru a putea pleca la muncă în străinătate trebuie să aibă unde-și lăsa copiii, iar o grădiniță vine în ajutorul soțului rămas acasă. O grădiniță cu patru săli costă 250.000 de euro. Cu tot cu dotări. Total pe județ, încă 23,25 milioane de euro. Mai putem adăuga aici un număr de 50 de microbuze pentru transportul elevilor. Acum trei ani, Ministerul Dezvoltării a cumpărat un lot 600 de microbuze Iveco, la un preț unitar de 21.200 euro, fără TVA. Cu tot cu TVA, cele 50 de microbuze necesare comunelor județului ar costa 1,27 milioane de euro.
Sănătate: 16 milioane euro
Toți medicii din spitale se plâng că sunt aglomerați de pacienți care ar fi putut fi tratați mai simplu la ei acasă, dacă ar fi mers la medicul de familie. În mediul rural însă, asistența medicală este minimă. Teoretic, în toate comunele există măcar un medic de familie, dar acesta vine când și când, dotările sunt minime, iar cabinetele sunt de multe ori improvizate în ce clădire a fost disponibilă. Există un Program național de construire a cabinetelor medicale în mediul rural, elaborat prin 2011 de Școala Națională de Sănătate Publică, dar care nu a fost niciodată pus în aplicare. Acesta estima costurile de construire a unui cabinet medical rural la 50-150.000 de euro, în funcție de dimensiuni, iar dotarea lui cu un minim de aparatură medicală și tehnică IT, la alți 60.000 de euro. Luând în calcul un cost mediu de construcție de 100.000 de euro, pentru asigurarea unui minim de asistență medicală locuitorilor celor 93 de comune am avea nevoie de vreo 15 milioane de euro. În afara cabinetelor medicale însă, ar fi necesare și câteva puncte SMURD, pentru a permite intervenții rapide în comunele din jur, așa cum este de exemplu cel de la Podu Iloaiei. Costurile nu sunt excesive, pentru că este necesară doar o ambulanță cu dotările necesare, prețul acesteia ridicându-se la 75.000 de euro, salariile de personal urmând a fi suportate de cele 8-9 primării arondate fiecărui punct. Pentru zece astfel de puncte, care să acționeze în câte 8-9 comune, ar fi astfel nevoie de 750.000 de euro.
Apă-canal: 150 milioane de euro
În județ s-a investit masiv în ultimii ani în extinderea rețelelor de apă-canal. Noroc de cele 180 milioane de euro acordate de Uniunea Europeană pentru acest capitol al civilizației. Problema nu este însă rezolvată. Apă există în doar 65 de comune, iar canalizare, cam într-o treime. A doua etapă a programului de extindere ar urma să asigure apa curentă în toate localitățile cu mai mult de 2.000 de locuitori echivalenți, iar canalizarea, în cel puțin 80% dintre ele. Pentru aceasta, există deja disponibili 200 milioane de euro, grosul fiind destinat mediului rural. Cam 150 milioane de euro.
18 milioane euro pentru cultură
Căminul cultural este o investiție obligatorie în orice comună. Că acel cămin cultural funcționează mai mult ca o sală de festivități în care se țin nunți, botezuri și cumătrii, e altă discuție. Mulți primari au renovat căminul cultural înainte încă de a căuta bani pentru asfaltarea drumurilor comunale. Totuși, în măcar 30 de comune, el este încă un deziderat. Recent, Primăria Voinești a scos la licitație construirea unui centru cultural cu o suprafață desfășurată de 1.800 mp, costurile fiind evaluate la 2,5 milioane de lei. Luând această cifră ca bază de calcul, pentru construirea a 33 de astfel de centre ar fi necesare 82,5 milioane de lei, adică 18,3 milioane de euro. Orice cămin cultural cuprinde și un spațiu dedicat bibliotecii, așa că pe aceasta n-o mai punem la socoteală. Instalarea câte unei rețele de vreo 5 calculatoare pentru ca elevii de la sate să se poată obișnui cu tehnica modernă în comunele considerate ar costa o bagatelă de vreo 165.000 de euro.
Săli de sport: 53 milioane euro
În cele 10 servicii de bază de care aminteam la început este inclusă și sala de sport. Standardele de cost pentru o sală de sport școlară, cu un nivel sportiv competițional, utilizabilă pentru handbal, baschet, volei, gimnastică și altele asemenea, cu tribune de 150 de locuri estimează un necesar de 665.700 euro. Câteva comune și-au rezolvat această problemă, dar sunt puține. Un mimin de 80 de săli de sport ar implica un cost total de 53,2 milioane de euro.
Locuințe: 86 milioane euro
Mulți primari de comună se plâng că le lipsesc specialiștii. Pentru a ține un medic de familie în comună și a-l împiedica să plece cu prima ocazie, prinde bine să-i poți oferi o locuință. La fel, pentru profesorii din școală sau unii angajați ai primăriei. Pentru un bloc de locuințe cu patru etaje și 60 de apartamente, dispuse pe trei scări, standardele de cost indică un necesar de 1,73 milioane de euro. Nu ar fi necesar în toate comunele, pentru că unele sunt situate pe drumuri importante și aflate în bună stare, deci specialiștii pot prefera să facă naveta. Un număr de 50 de blocuri în tot județul ar costa deci 86,5 milioane de euro.
Parcuri industriale: 10 milioane euro
Iar dacă tot facem blocuri, acestea ar putea adăposti și angajații unor parcuri industriale, cum este cel înființat de Primăria Miroslava sau cel inițiat de Consiliul Județean. Costurile unui astfel de parc se ridică la 1-2 milioane de euro și poate reprezenta un veritabil motor pentru dezvoltarea unei întregi regiuni. Președintele CJ vorbea la un moment dat de înființarea a vreo 5 parcuri, în puncte strategice din județ, care să poată atrage investitori străini. Cu 10 milioane de euro, ele ar putea fi înființate.
Total general
Dacă nu ați stat cu creionul în mână până acum, vă facem noi totalul general al dezolvării județului. Suma necesară ar fi cam de 1,4 miliarde de euro. Marea problemă ar fi, într-adevăr, asigurarea surselor de finanțare. Siguri nu sunt decât banii pentru apă-canal, pentru care există deja un proiect cu finanțarea aprobată de Comisia Europeană. Ar mai putea veni niște bani prin Programul Național de Dezvoltare Locală. La începutul acestui an, a fost aprobată alocarea unor credite de angajament de 30 miliarde de lei pentru întreaga țară. În medie, 750 milioane de lei pentru fiecare județ. Cam prea puțin. Dar de început, tot trebuie să începem.