Deocamdată, singurul liberal ieşean care tace şi face, şi încă lucruri de calitate, este Liviu Brătescu. Istoric, fost director al Ateneului, autor a numeroase cărţi de specialitate, promovat şef al comisiei de cultură a PNL; Liviu Brătescu a mai urcat o treaptă importantă a carierei sale, fiind numit membru în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române. Post foarte bun, cu influenţă, şi, de ce nu, remunerat cu generozitate de la buget. Între timp, Liviu Brătescu are grijă şi de imaginea sa pe Facebook, trecând la nivelul unei pagini sponsorizate, captând astfel un public larg pentru postările sale. Dar, mai multe despre ce face istoricul ieşean în aceste zile, am aflat răsfoindu-i jurnalul personal.
Brătescu: Ce plictisitori aţi devenit, confraţii mei istorici! Abia aştept să intru în show biz şi să vă las vouă praful arhivelor
– Trebuie să recunosc că în ultimul an mi-a mers foarte bine, din toate punctele de vedere. Am devenit ministrul culturii din umbră al PNL, am scos nişte volume zic eu interesante, iar acum, ca o încununare a performanţelor mele, am fost uns membru în consiliul de administraţie al bugetofagei TVR. Mi-am dat imediat demisia din funcţia de consilier judeţean, demnitate care mi s-a părut, brusc, atât de provincială! N-ar fi fost incompatibilitate, am zis şi eu la mişto chestia asta, ca un motiv rezonabil pentru a o şterge din Casa Pătrată. Cum să mai stai cot la cot cu nişte judeţeni, când ţi se deschid larg porţile studiourilor din Capitală? Deja simt fiorul marilor combinaţii politice de la nivel înalt. Am observat chiar că semnătura mea începe să se transforme uşor, uşor, din Brătescu în Brătianu. Chestie de caligrafie pe care am exersat-o încă de pe vremea când eram student la istorie şi visam să fiu aidoma marelui liberal. Iată că am ajuns undeva, pe-aproape. Problema e ce voi face la şedinţele din TVR? Nu m-am uitat la postul ăsta de pe vremea lui Iosif Sava. Cine mai face emisiuni pe-acolo? Oare mai este Marina Almăşan prin zonă? Sau ăla, Râlea, care făcea Magicianul cu Abramburica. Nu, e clar, trebuie să mă pun la curent cu noile emisiuni ale TVR. Ca istoric, voi pune accent pe realizarea unor producţii culturale. Aici stăm foarte prost, nu mai citeşte lumea, nu se mai uită la filme artistice. Ehei, unde sunt Mannixurile, Dallasul şi Bonanza de altădată? Trebuie revigorată pofta românilor de a se uita la TVR. Deocamdată, primul drum îl voi face la serviciul de contabilitate al instituţiei. De acolo trebuie să pornească tot ce ţine de calitatea emisiunilor. Deja am un titlu de documentar tv: „Fluturaşul de salariu, între fantezie şi realitate”. Eu sper să fie al naibii de real!