● IESEANUL pune în oglindă proiectele care bântuiesc administrațiile publice locale din Iași, Cluj, Timișoara și Craiova ● Fiecare din aceste orașe resimte o nevoie acută de modernizare ● Miza este colosală: atragerea a miliarde de euro pentru dezvoltarea urbană și prosperitatea locuitorilor ● Spre deosebire de alte centre urbane, Iașul nu s-a avântat spre proiecte megalomanice sau nerealiste ● Chiar și așa, marile proiecte rămân în așteptare din lipsă de finanțare ● Banii europeni sunt tot mai puțini n Iar ochii edililor sunt îndreptați spre București, Guvernul fiind noul Eldorado pentru comunitățile locale
Când am intrat în Uniunea Europeană, prima modalitate în care Bruxelles-ul a înțeles să ne dea bani pentru dezvoltare regională a fost prin crearea așa-numiților „poli de creștere”. O parte a banilor din cadrul Programului Operațional Regional au fost împărțiți direct către 7 orașe, văzute ca centre regionale de dezvoltare, respectiv Iașul, Constanța, Ploieștiul, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașovul. Au mai fost și bani dirijați către 13 „poli de dezvoltare urbană”, orașe mai mici, cu influență locală și către centre urbane, respectiv orașe peste 10.000 de locuitori, dar asta contează mai puțin. Banii din prima axă a POR, adică polii de creștere au fost acordați fără nicio selecție. Fiecare a venit cu ce proiecte de infrastructură a vrut și a cheltuit banii pe care i-a avut la dispoziție. Fără nicio concurență, pentru că fiecare avea banii lui, puși deoparte. Doar să-i poată cheltui.
S-a golit sacul cu bani UE
Din 2014 însă, filosofia s-a schimbat. Banii sunt mai puțini și nu se vor mai da direct, ci în urma unor concursuri de proiecte. Deci, nu mai există nicio garanție că vei primi bani europeni. Iar asta a forțat foștii poli de creștere să caute și alte surse de finanțare. Nu de alta, dar în 2007-2013, celor 7 poli de creștere li s-au dedicat 1,4 miliarde de euro. Până în 2020, cele 7 orașe nu vor mai avea la dispoziție decât 225 milioane euro, adică doar a șasea parte. Așa că se caută bani guvernamentali, bani locali, credite, orice. Odată cu asta, a apărut și o diversitate mai mare a proiectelor. Nu se mai bagă bani doar în asfalt. În ce se bagă, vom vedea împreună.
Proiecte la Iași de un miliard de lei
Despre Iași vom vorbi doar în treacăt. În campania electorală din vară, ca și în cea din iarnă, planurile de viitor și direcția în care ar trebui să meargă orașul nostru au fost dezbătute și răsdezbătute. În general, municipalitatea noastră a ales continuitatea, adică terminarea în sfârșit a proiectelor începute deja pe hârtie sau pe teren. Lista scurtă a primăriei cuprinde 35 de proiecte, totalizând aproape un miliard de lei. Aici intră terminarea modernizării liniilor de tramvai, autogara, înființarea unui parc industrial la Fortus, amenajarea Bahluiului ca loc de agrement, cu ecluze și tot ce mai e nevoie, modernizare de școli și creșe, reabilitarea Palatului Braunstein, a Băii Turcești și a Palatului Roznovanu, înființarea unui Muzeu al Holocaustului, amenajarea plajei Nicolina, amenajarea de locuințe sociale și lucrări de modernizare în spitalele municipalității. Puține vor putea fi făcute pe bani europeni. Deja, primăria a anunțat că anul ăsta nu se bazează nici pe un euro, așa că pentru multe proiecte a început deja să ceară bani guvernamentali.
Marile investiții ale Iașului, în așteptare
Pe lângă proiectele enumerate până acum, Iașul stă cu ochii spre București și pentru alte proiecte. Spitalul Regional de Urgențe trebuie cofinanțat de guvern. Construirea unei săli polivalente și finalizarea bazinului olimpic din Grădinari sunt promisiuni mai vechi care așteaptă concretizarea. Finalizarea șoselei de centură, cu prelungirea traseului pentru tiruri și amenajarea bretelei pentru trafic ușor este un ultim proiect major pentru care Iașul așteaptă bani de la buget. Cam despre proiectele astea o să tot auzim vorbindu-se până în 2020.
Tren suspendat la Cluj
Clujenii au tăiat o pădure întreagă pentru a-și tipări strategia de dezvoltare a municipiului până în 2020. Le-a ieșit o cărțoaie cât Biblia. La ea au lucrat vreo 600 de oameni, în aproape 30 de grupuri. Le-au ieșit 1.320 de pagini, format A4, în care s-au analizat cu microscopul și au tras cu ochiul la ceilalți poli de creștere. Inclusiv la noi. De fapt, strategia lor nu e chiar de speriat. Localnicii o consideră prea vagă, cu prea multe povești nemuritoare în ea. În plus, nici măcar nu e prima. Un blogger clujean a numărat 23 de strategii, una mai strălucitoare ca alta. Ce vor clujenii, la urma urmei, să facă? Am putea spune că joacă tare. Cel mai spectaculos proiect este cel al unui tren suspendat, între Mănăștur și Zona Industrială a municipiului, care ar rezolva o bună parte din problemele de trafic. S-au cheltuit deja un milion de lei pe studii, deci treaba pare serioasă. Costurile sunt însă greu de acoperit, ridicându-se la 168 milioane de euro. Clujenii s-au gândit chiar și la un metrou, dar costurile au fost estimate la 1-4 miliarde de euro, deci ideea a rămas doar declarație de campanie electorală.
Cu iahtul pe Someș
Mai serios este proiectul Someșului navigabil, idee lansată de pe vremea lui Ceaușescu, iar pe care clujenii o studiază cu atenție de prin 2013. Ar urma să fie amenajat cursul râului pe o lungime de 7 km, mai mult pentru agrement, deși înainte de 1989 se gândea și o utilizare industrială a Someșului. În fond, Bahluiul nostru are un debit mediu de doar 2,8 metri cubi pe secundă și tot ne gândim să ne plimbăm cu vaporașul pe el. Someșul are un debit de 40 de ori mai mare, iar amenajarea lui și a Canalului Morii ar costa un mizilic de 15 milioane de euro.
Costul mediu pe proiect: 2,2 milioane euro
Strategia de dezvoltare include vreo 200 de proiecte concrete, cu o valoare estimată de 440 milioane de euro. Clujenii și-au planificat un Aqua Park și un complex sportiv cu o valoare totală de 15 milioane de euro, un centru de conferințe regional de 10 milioane de euro sau un „city” după model londonez dedicat inovării, cu o valoare de 25 milioane de euro. Multe din proiectele lor sunt, ca și la noi, restanțe din trecut. Șoseaua de centură nord-vest, de la Apahida la Florești, ar trebui să coste 78 milioane de euro. Ca bretea de trafic ușor, la Cluj există proiectul de prelungire a străzii Eremia Grigorescu până la autostrada Transilvania. Multe proiecte vizează patrimoniul istoric, mai bine conservat decât al nostru, cum ar fi restaurarea Muzeului de Artă, reabilitarea centrului istoric baroc din Gherla sau a Turnului Pompierilor. Pe listă se mai află dezvoltarea domeniului schiabil din apropierea Clujului, amenajarea stațiunilor turistice Vlădeasa, Băișoara, Someșeni, Băița și Sic, ca și realizarea unui parc de distracții în parcul Colina sau a unui teatru de vară în zona Hoia. Spre deosebire de noi, clujenii gândesc o dezvoltare unitară a orașului și localităților învecinate. La noi, primarii încă gândesc fiecare pentru el.
Robu visează la 5 miliarde euro
Că tot fu vorba de principalul oraș din Ardeal, hai să vorbim nițel de concurență. De fapt, am fi început chiar cu Timișoara, dar ne-am zis că o să credeți că citiți basmele lui Petre Ispirescu și o să dați repede pagina în căutare de ceva serios. Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, și-a adus aminte că Banatul e fruncea, așa că a zis să fie tot primul și la proiecte. N-o să vi le putem enumera pe toate, că-s aproape 40 la număr, dar ceva-ceva tot vă vom spune. De exemplu, că în total ele ar valora vreo 5 miliarde de euro. Poate mai mult, că doar la vreo 15 e precizată valoarea. Robu speră ca până în 2020, primăria bănățeană să atragă două miliarde de euro din finanțări europene, iar alt miliard, tot de euro, să-l scormonească din bugetul local. Celelalte două miliarde probabil speră să le câștige la loto. Nu ne întrebați cum ar putea obține Timișoara două miliarde de euro de la madam Europa, că nu ne putem da seama. Probabil că nici Robu.
Ambițiile Timișoarei
Dacă Robu ar avea 5 miliarde la îndemână, un miliard s-ar duce pe reabilitarea tuturor clădirilor publice și a tuturor clădirilor monument din Timișoara. Cu încă două miliarde de euro ar fi duse în subteran toate liniile de tren care traversează municipiul. Restul de două miliarde de euro înseamnă mărunțișuri: reabilitarea a tot ce se găsește prin cartiere, de la trotuare și străzi la piste de biciclete și spații verzi sau izolația termică a blocurilor, cumpărarea a 100 de tramvaie noi și a 100 de autobuze electrice, construirea a cinci poduri peste Bega, construirea unui centru intermodal de pasageri la aeroport, o autogară, încă o linie de tramvai, mutarea străzilor care traversează zona Catedralei în subteran, ca deasupra să se facă pietonal, cel mai mare Aqua parc pe o rază de 300 km sau orizontalizarea contorizării energiei termice. Dacă mai apar bani de pe undeva, s-ar mai face o sală polivalentă de 15.000 de locuri, un bazin olimpic de înot, încă patru bazine semiolimpice, un stadion nou, cu 42.000 de locuri și un sistem de spectacole de muzică, lumină, apă și foc pe Bega. Simplu, nu?
Craiova ar vrea 600 milioane euro
Ei, da’ ne luarăm cu vorba despre ardeleni și uitarăm să vă povestim și de metropola Olguței, primul municipiu reședință de județ cât de cât important care avu ca primar o femeie. Înainte să devină ministru al muncii, Olguța Vasilescu avu timp să traseze niște dungi frumoase pe hârtie, creionând viitorul orașului din Oltenia. Uitându-ne pe lista proiectelor craiovene, ne gândim că din două una: sau ai noștri sunt din cale-afară de modești, sau celorlalți le place să facă planșe colorate fără să se gândească și la ce bani pot găsi și unde. Orașul Banilor olteni caută o grămadă de bani: vreo 2,7 miliarde de lei.
Lista din Bănie
Din ăștia, cu 600 de milioane de lei ar trebui să se cumpere 300 de autobuze și 50 de tramvaie. Încă o jumătate de miliard vor fi îngropați în pământ, odată cu cablurile care încă mai atârnă peste tot în Craiova de stâlpi. Modernizarea iluminatului public, pe care noi am cam terminat-o, e încă un proiect la Craiova. Proiect de 232 milioane de lei. Tot proiect e și reabilitarea rețelei de distribuție a agentului termic, în bună parte finalizată la noi. La ei va costa 120 milioane de lei, dacă se va face. Pentru locuințe sociale s-ar mai duce 120 milioane de lei, iar 150 milioane de lei sunt necesari pentru reabilitarea centrului istoric al Craiovei. Timișorenii vor să consolideze toate clădirile. Craiovenii se mulțumesc să planifice repararea fațadelor. Amenajarea Ciricului craiovean, lacul Craiovița, ar costa și ea 80 milioane de lei. Aqua parc au deja. Două axe rutiere, pe direcția est-vest și nord-sud au fost evaluate la 165 milioane de lei. Printre altele, craiovenii mai planifică un centru de echitație, un patinoar și reabilitarea teatrului de operă și operetă sau a celui pentru copii și tineret. Un pasaj peste calea ferată și niște piste de bicicliști ar completa lista craioveană.
Priorități comune: infrastructură rutieră și energetică
Pe scurt, cam toate orașele mari din țară și-au dat seama că intervalul 2007-2013 a fost prea scurt pentru a drege toată infrastructura lăsată baltă în timpul crizei economice a anilor ’80 și ’90. Toate și-au planificat lucrări serioase în sistemul rutier, de iluminat sau de încălzire. În astfel de proiecte se vor duce cea mai mare parte a banilor obținuți. Restul sunt povești de Ispirescu.