Ați auzit vreodată, dragii noștri, de Decea? Nici noi, până mai an. De fapt, auziserăm de localitatea vecină, Mirăslău, dar și asta numai pentru că acolo a luat bătaie Mihai Viteazu de la generalul Basta, în 1600. Altminteri, recunoaștem că habar n-aveam că undeva în județul Alba există un sat cu numele de Decea. Sau Marosdecsé, pe limba minorității conlocuitoare din zonă. Vă vom povesti azi despre Decea și nu degeaba. Satul de nici 700 de locuitori este pe cale să îi ia fața județului nostru de aproape un milion de oameni. Fără drept de apel.
De-aproape 20 de ani
În 2005, președintele de atunci al Consiliului Județean Iași, Lucian Flaișer, făcea planurile unui aeroport ultramodern, de 220 milioane euro, care ar fi urmat să înlocuiască aerohalta noastră, de pe care zburau pe atunci mai mult ciorile decât avioanele. Evident, Flaișer nu avea banii ăia, iar cum România nu era încă membru al Uniunii Europene, fondurile europene pentru investiții majore în infrastructură erau doar vise. Dar lui Flaișer îi plăcea să viseze. Umblase oleacă pe-afară și prinsese schema cu banii europeni, așa că știa că la un moment dat vor curge și la noi. Așa că a lăsat frumos, împachetat în câteva zeci de bibliorafturi, un proiect integrat, cu tot ce trebuia. Împărțit frumos în module, care puteau fi abordate independent. Următorul președinte de CJ nu avea decât să scoată din raft volumul dorit, în funcție de ce finanțări europene ar fi fost disponibile în acel moment: pistă nouă, turn de control, terminal de pasageri, terminal intermodal, zonă cargo ș.a.m.d.
S-au făcut mărunțișuri
Flaișer n-a mai fost reales și s-a retras la pensie în 2008, dar a lăsat în urmă proiectul de modernizare a Aeroportului. Iar de atunci încoace, la fiecare rundă de alegeri locale, generale sau chiar europarlamentare, această modernizare este promisă din nou și din nou de candidați, indiferent de culoarea politică și de fotoliul vizat. Aeroportul nostru a devenit un adevărat folclor local, umblând din gură în gură. Din tot raftul de dosare cuprinzând proiectul de modernizare a aeroportului, unul singur a fost realizat până acum: noua pistă, inaugurată în 2014. În rest, s-au făcut mărunțișuri: două noi terminale de pasageri, cu o capacitate depășită încă de la tăierea panglicii, o mini-parcare cât cea de lângă sediul CJ, o platformă extinsă pentru gararea avioanelor și cam atât. Nimic important. Abia anul acesta a început construcția unui nou terminal, mai încăpător. Dar nu despre asta vrem să vorbim astăzi.
S-a prelungit pista
În 2012, în paralel cu pista, au început demersurile pentru viitorul terminal intermodal. Ideea era simplă: președintele CJ din perioada 2008-2012, Constantin Simirad, nu făcuse nimic la aeroport, după cum nu făcuse nicio investiție în județ, în general. Abia dacă dăduse bani ca drumurile județene să nu se facă țăndări. Dar pusese bani deoparte, iar la plecarea lui, CJ avea în conturi 40 milioane euro, bani cu care a și început să se facă noua pistă. S-a nimerit ca taman atunci UE să dea voie României să redistribuie banii rămași necheltuiți către alte proiecte, aflate într-un stadiu mai avansat, inclusiv din domeniul infrastructurii aeroportuare. CJ a făcut pista pe banii lui, după care a cerut decontarea de la Bruxelles. A primit banii înapoi. Iar ideea era să fie finanțat următorul modul al proiectului de modernizare. Acesta ar fi trebuit să fie terminalul intermodal.
Miza: terminal intermodal
Da, știm, expresia „terminal intermodal” sună pompos, dar în fond este o chestie elementară. Se ia un tăpșan suficient de mare. De acolo se face o șosea spre Aeroport și alta spre o autostradă sau, în lipsa ei, cum e cazul Iașului, spre un drum național. Se mai face și o conexiune la calea ferată. Se aduc niște macarale, capete-tractor de tir, încărcătoare și alte utilaje de profil. Betonat frumos, tăpșanul este folosit pentru transferarea containerelor de marfă de pe un sistem de transport pe altul, în funcție de necesități. Sosește un tren din China, de unde vin anual în UE 6.500 de garnituri, pe șinele rusești, până la Cristești. Se descarcă, iar containerele se pun pe tiruri și pleacă spre destinațiile din țară. Vine un camion cu piese auto de la Delphi, din Miroslava. Se transferă spre Aeroport, pentru a fi exportat par avion, că e mai rapid. Și tot așa. Astfel de centre intermodale există oriunde în lume și, între noi fie vorba, nu poți avea un Aeroport rentabil economic fără o zonă cargo pentru marfă și fără un terminal intermodal care să o proceseze. Proiectul terminalului intermodal de la Iași a demarat în forță, susținut de entuziasmul tuturor. Doar că s-a poticnit, din cauze de neînțeles, și nu a mai fost realizat nici până în zilele noastre. De fapt, a rămas complet la nivelul de proiect.
În Ardeal
Că se poate și altfel, taman ce ne-o demonstrează satul Decea, de care am pomenit la început. Acum doi ani, o firmă din Emiratele Arabe Unite, specializată în transporturi și deținând un terminal naval în Constanța, s-a gândit să facă o bucurie acționarilor, reducând din costuri. Știți cum e: costuri mai mici înseamnă profituri mai mari, deci mai mulți bani pentru acționari. Iar arabii au ajuns la concluzia că un terminal intermodal undeva în Ardeal, conectat la căile rutiere și feroviare, iar acestea, la alte terminale navale de la marea Nordului la cea Adriatică, e numai bun pentru așa ceva. Bagi un ban la început, dar pe termen mediu și lung reduci cheltuielile și creșt profitul.
Concurență între comune
La acea dată, vreo 10-11 comune s-au aruncat pe idee, dispuse să renunțe la islazul vacilor pentru a găzdui o investiție care să asigure locuri de muncă și bani din taxe și impozite locale. A câștigat satul Decea, care a oferit 8 ha de tarla. Acolo funcționează deja un parc logistic de 26 ha făcut de o firmă din Belgia. Posibil să fi fost un argument suplimentar pentru Decea, dar asta ne interesează mai puțin. Ce voiam să subliniem este că au concurat zece comune, nu județe, regiuni sau mai știu eu ce. Niște primari mărunți au luat problema în mâinile proprii.
Mediu spre mare
Proiectul de la Decea presupune realizarea unui terminal intermodal cu o capacitate de prelucrare de 50.000 de containere anual și de depozitare de 3.000 de containere concomitent. Știm, cifrele astea nu spun mare lucru. În traducere, mediu spre mare. În altă traducere, 30 de noi locuri de muncă și o investiție de 15 milioane euro, bani care intră în bună măsură în conturile firmelor de construcții din zonă. Nu vă mai spunem ce înseamnă diferența între un impozit local egal cu zero pentru islazul comunal și banii luați pentru o construcție industrială. Plus dezvoltarea pe orizontală. Va fi nevoie de locuri în care angajații terminalului să mănânce, de service pentru utilaje și tot așa.
Gata anul acesta
Omenește, nu putem decât să-i felicităm pe ardeleni și să le urăm la mai mare. Altminteri, nu putem decât să ne enervăm. Proiectul de la Decea a fost anunțat și, în câteva luni, au și început lucrările. Anul acesta ar trebui să devină funcțional. Terminal intermodal și hub logistic i-au zis. „Acest terminal va fi deschis pentru bunurile de export din zona Transilvaniei; aici se consolidează tot traficul, respectiv se poate oferi conectivitate nu doar cu portul Constanţa – Marea Neagră, dar şi cu Marea Adriatică, Marea Baltică sau Marea Nordului. Deci, conectivitatea se va face pe coridor feroviar electrificat şi coridor auto”, au notat recent cei de la www.radiounirea.ro. Iar ieșenii noștri, în 10 ani, nu au mișcat nimic. Bă, băieți, dacă nu vă pricepeți, chemați un investitor privat. Se descurcă el.