Acum vreo două săptămâni, a nins pentru a doua oară iarna asta. Ba chiar a fost și oleacă de viscol. Că ninsoarea a fost mai mult măzăriche, iar zăpada s-a topit a doua zi, e altă discuție. Oricum, profitând de ocazie, ca și de faptul că ninsorile căzuseră pe tot continentul, un site umoristic a publicat o „știre” conform căreia România a raportat cele mai puține autostrăzi blocate de viscol. Evident, câtă vreme din toată Uniunea Europeană, doar insulele Malta și Cipru au mai puține autostrăzi decât România. De altfel, glumele pe seama infrastructurii noastre rutiere sunt inepuizabile. În Statele Unite, șoferii merg în serpentine când sunt băuți și în linie dreaptă când sunt treji. La noi e invers: mergi în serpentine când ești treaz, ca să poți ocoli gropile. În linie dreaptă, atunci când ești prea beat să le mai vezi. Și tot așa. Iar ce e mai tragic e că deși avem o infrastructură vai de capul ei, accidentele rutiere ucid mai mult decât oriunde altundeva. În ce mod, vom vedea împreună.
Primii în topul morților
Până la sfârșitul lunii trecute, cele mai sigure străzi din Uniunea Europeană erau cele din Marea Britanie. Lunar, pe șoselele britanice mor 28 de oameni la fiecare un milion de locuitori. De la 1 februarie, cele mai sigure șosele europene sunt cele din Danemarca, aici murind lunar 30 de oameni la fiecare milion de locuitori. Firește, Danemarca a preluat coroana celor mai sigure străzi din UE doar pentru că Marea Britanie a părăsit între timp blocul comunitar, nu că s-ar fi agravat subit situația din Anglia. De România noastră aproape că nu are rost să vorbim: suntem „campioni” detașați ai morților pe șosele, cu 96 de morți la fiecare milion de locuitori, mai mult decât triplu față de Danemarca și dublu față de Franța.
Paradox
Bulgarii ne mai țin cumva trena, cu 88 de morți la milionul de locuitori, dar Letonia ajunge abia la 78. Studiile europene din domeniul infrastructurii rutiere menționează deseori România la capitolul dedicat paradoxurilor. În fond, când străzile sunt ciuruite de găuri, te-ai aștepta ca mașinile să meargă mai încet și, implicit, numărul accidentelor să fie mai redus, nu? În fapt, se întâmplă taman invers, iar paradoxul este doar aparent. Atunci când în sfârșit dau de drum drept, șoferii noștri „o calcă” cât pot. Și e suficientă o groapă sau o pojghiță de polei apărută pe neașteptate, iar șoferul devine amintire.
Mai puțin la Iași
Despre ieșenii noștri se poate spune totuși că parcă ar circula ceva mai atent decât media națională. Cifrele oficiale ale Inspectoratului Județean de Poliție menționează 61 de morți pe străzile Iașului în 2018. Cum județul nostru are oficial aproape 800.000 de rezidenți, ar însemna că la un milion de locuitori am avea 77 de morți pe șosele. Aproape cât Croația, care se află pe locul 4 în UE și ceva mai prost decât Polonia, care e pe locul 5.
Pe autostradă
În pofida lungimii reduse a autostrăzilor, România se află pe un loc „fruntaș” și când e vorba de accidentele pe acest tip de șosele. Campioni sunt belgienii, unde se înregistrează 57 de morți la mia de kilometri de autostrăzi, urmați de bulgari, cu 52 și italieni, cu 40 de morți. România înregistrează 35 de morți la mia de kilometri de autostradă. În Cipru, sunt doar 4 morți la 1.000 km de autostradă, în Irlanda – 6, iar în Finlanda – 8. Numărul mare de morți din România nu ne miră prea mult, dat fiind argumentul de care am pomenit mai sus. Belgia e un mister, câtă vreme are o legislație rutieră foarte dură. Poate traficul intens, Belgia fiind o țară de tranzit pentru mii de tiruri care vin dinspre sau se îndreaptă spre Olanda, ar fi o explicație. Belgienii înșiși încă studiază fenomenul. Poate dacă ar aplica legislația din Finlanda, unde amenzile se calculează în funcție de veniturile contravenientului, situația s-ar îmbunătăți. Am vrea să spunem care este situația la Iași în această privință, dar ne este imposibil. Știți și dumneavoastră la fel de bine ca noi că Iașul nu există pe harta autostrăzilor din România.
Clasament cu biciclete
Că tot pomeneam de Olanda, Țările de Jos au o mortalitate pe autostrăzi la jumătate din cea belgiană. Nu e de mirare, având în vedere că olandezii sunt bicicliști înnăscuți. E singura țară din lume în care numărul bicicletelor îl depășește pe cel al locuitorilor. Și deși toată Olanda merge pe bicicletă, numărul morților în urma accidentelor în care este implicat acest mijloc de transport este destul de redus: 7 la milionul de locuitori, lunar. E aproape dublu față de media europeană, care este de doar 4 decese la milionul de locuitori, dar mai bine decât în România, unde mor 8 bicicliști lunar la fiecare milion de locuitori. Suntem pe locul doi în UE, după Ungaria, unde se înregistrează câte 9 decese și la egalitate cu Belgia și Polonia. Cele mai sigure țări pentru bicicliști sunt Spania, Estonia, Islanda, Cipru, Malta și Luxemburg, unde se înregistrează lunar un singur deces la milionul de locuitori. Cifra mare din Olanda se explică prin numărul enorm de bicicliști. Cel din România, lipsei aproape totale a infrastructurii necesare acestora, dar și indisciplinei în trafic. Nu sunt mulți bicicliștii care să fie la curent cu semnificația indicatoarelor rutiere, iar cei care să fi citit Codul Rutier pot fi numărați probabil pe degetele unei mâini.
Cauzele accidentelor
În județul nostru, o zecime dintre accidentele rutiere sunt cauzate de abaterile comise de bicicliști, de trei ori mai multe decât cele provocate de șoferi băuți și mai multe decât cele cauzate de prezența pietonilor pe carosabil. Din păcate, statisticile poliției ieșene nu urmăresc și numărul deceselor din rândul bicicliștilor. Din ce am mai văzut noi prin presă, avem anual cam 3-4 bicicliști morți în accidente rutiere. Asta ar însemna cam 0,2 morți lunar la milionul de locuitori, sub alde Islanda sau Malta. Să însemne asta că Iașul este cel mai sigur loc din Europa pentru bicicliști? Firește că nu. Pur și simplu sunt foarte puțini bicicliști pe șosele. Puțini sunt cei care au curajul să se aventureze în jungla străzii.
