Probabil că nu există acum vreun om în țara asta care să nu fie entuziasmat de jocul minunat al tinerilor noștri fotbaliști. Un parcurs impecabil în preliminarii, apoi în grupă croații – măturați de pe jos, englezii – umiliți, egalii francezilor. După ani lungi în care naționala de seniori a adus doar amărăciune, microbiștii noștri au în sfârșit ceva de care să se agațe și o echipă care merită aplaudată. Mulți fani ai fotbalului au construit deja în inimile lor statuia pe care Hagi spunea cândva că o merită. Nu de alta, dar cea mai mare parte a echipei naționale de tineret este alcătuită din jucători formați la Academia lui. Luați de val, și oficialii Politehnicii ieșene au anunțat că vor să înființeze o academie de copii și tineret, care să creeze talente pentru echipa „mare”. Noi preferăm să stăm strâmb și să judecăm drept, la rece. Există șanse reale ca o academie fotbalistică ieșeană să se dovedească un succes?
Conceptul „Hagi”
Ideea cu care Hagi a lăsat lumea fotbalistică autohtonă cu gura căscată e de o simplitate dezarmantă. S-a folosit pur și simplu de numele său, de porecla de „rege” și, în general, de imaginea de fotbalist serios, fără fumuri în cap și fără prafuri trase pe nas. În fond, Hagi însuși este un brand comercial, apreciat de firmele de specialitate la o valoare de 1,5 – 2 milioane de euro. Așa că Hagi a înființat o școală de fotbal, destinată copiilor. Ce tată, care ca adolescent l-a admirat pe fotbalistul Hagi în 1994 nu și-ar da acum copilul la școala „regelui”? Așa s-a ajuns ca în scurt timp de la înființarea sa în 2009, academia lui Hagi să aibă legitimați cam 300 de copii, structurați în 14 echipe. Copiii între 6 și 12 ani plătesc o taxă lunară de 120 de lei. Nu e mult. Taxa percepută pentru a-ți da copilul la ping-pong sau box la Iași este de 100 de lei lunar, iar copilul nu vine acasă cu autograful lui Hagi. La urma urmei, sportul este necesar oricărui copil, iar dacă este practicat într-un cadru organizat, e cu atât mai bine. Pe lângă taxă, părinții copiilor lui Hagi trebuie să achite și echipamentul sportiv. „Regele” preferă o anumită marcă de renume. Nu știm dacă din motive comerciale sau e pur și simplu marca pe care el însuși o folosea pe când juca fotbal, dar asta contează mai puțin.
Metodă de selecție
Dintre cei 240 de copii de 6-12 ani, plătitori de taxă, se selectează cei 60 peste 13 ani cărora cheltuielile le sunt acoperite de Academie. Juniorii peste 16 ani primesc și burse de merit, de până la 200 de euro lunar, în funcție de talentul lor. Aceștia sunt baza echipei Viitorul Constanța, plecată din Liga a III-a și care a ajuns între timp să se bată pentru titlul de campioană a României. Lotul acesteia este format în proporție de 70% din foști copii crescuți la academie.
Rețeta financiară
Pe ansamblu, bugetul academiei constănțene este cam de un milion de euro anual. Aici intră cheltuielile cu cazarea, masa și cantonamentele jucătorilor, bursele, deplasările, salariile antrenorilor și altele asemenea, inclusiv amortizarea cheltuielilor de construcție a bazei sportive de la Ovidiu pe care o deține Hagi. Parțial, suma este acoperită din taxele plătite de copii. Ce nu ajunge este acoperit de sponsorii atrași de asocierea cu renumele lui Hagi. Ulterior, profitul vine de la Viitorul din vânzarea jucătorilor pe milioane de euro. Simplu ca bună ziua.
Obligați de FRF
Se poate face așa ceva și la Iași? Firește. De fapt, se va și face, mai mult ca sigur. A, nu pentru că diriguitorii fotbalului ieșean ar fi prezentat vreun plan concret, ci pentru că trebuie, pur și simplu. Sub conducerea lui Răzvan Burleanu, Federația Română de Fotbal a impus tuturor echipelor de Liga I să-și constituie până la începutul sezonului viitor o academie de copii și tineret. N-ai așa ceva, joci în Liga II, în spatele blocului sau oriunde altundeva. Deci, se va face. Din păcate, toți pașii de până acum s-au făcut cu stângul. Ne și întrebăm cum oare poate crede cineva că se poate merge înainte doar cu piciorul stâng?
Început cu stângul
Primul lucru pe care l-au anunțat oficialii CSM a fost echipa de la conducerea Academiei. Știm cine o va conduce. Dar unde vor juca tinerii și copiii? Care este bugetul? De unde vor veni banii? Mister total. În ultimii doi ani, municipalitatea a refuzat constant să finanțeze sporturile de echipă, invocând cadrul legal confuz. Noi am zice că e vorba doar de austeritate, zgârcenie sau de faptul că primăria are alte priorități, pentru că numeroase primării din țară și chiar din județul nostru n-au nicio problemă juridică să dea bani pentru fotbal, handbal, volei sau oină. Oricare ar fi însă motivul, academia ieșeană de fotbal nu se va putea baza pe banii primăriei.
Infrastructură la pământ
Apoi, ne lipsește total taman ce e mai important: baza sportivă. Unde să se antreneze copiii? Unde să joace? Pe unicul stadion existent, cel din Copou și pe terenurile acestuia de antrenament? Exclus, pentru că acestea sunt dedicate echipei „mari”. Iașul a mai avut două stadioane de fotbal: Constructorul și Tineretului. Primul a fost demolat acum vreo 8-9 ani, pentru a face loc unui proiect imobiliar abandonat. Al doilea este părăsit pur și simplu. De vreo trei-patru ani se vorbește pe holurile primăriei despre investiția care va transforma tarlaua pompos denumită „Stadionul Tineretului” din Tătărași într-o bază sportivă veritabilă. Se va reamenaja terenul mare, se vor face patru terenuri cu nocturnă pentru copii, încă un teren sintetic și încă un teren, de dimensiuni aproape standard, tot cu nocturnă. Când se vor face toate astea? Ei, asta nu știm și nu prea pare să știe nimeni. Pentru terenul sintetic, Federația a alocat 150.000 de euro acum vreo doi ani. Nu s-a făcut nici ăla.