Ei, dragii noștri, numai mâine nu-i poimâine și începe noul an. Nu vă spunem nimic nou cu asta, firește. Dar ne întrebam cu ce gânduri îl întâmpinați dumneavoastră. Știți, angajamentele alea pe care ni le luăm cu toții de Revelion, ca să avem ce încălca după ciorba de potroace. Că ne lăsăm de fumat, că ne lăsăm de băut, că mergem la biserică, că nu mai fluierăm admirativ după o pereche de picioare lungi, dintr-astea. Nu știm dumneavoastră, dar noi avem un vechi prieten medic și oricât l-am ocolit noi, tot ne-a găsit pe Facebook. Și, după o scurtă conversație de vreo oră, ne-a convins că o dată la zece ani e nițel cam rar să ne facem analizele. Așa că i-am promis că imediat după Anul Nou, taman asta o să facem. Ne luăm sânge, ne facem raze, mă rog, tot tacâmul după care se dau în vânt medicii și laboratoarele de analize medicale. Așa că ne-am făcut inventarul și ne-am dat seama că ar trebui să ne luăm un an sabatic, nu un simplu concediu de o săptămână pentru a le face pe toate. Rezultatul vi-l prezentăm și dumneavoastră, pentru situația în care faceți o promisiune similară cuiva. Fie doar și dumneavoastră înșivă.
Viață lungă
Topârceanu spunea la un moment dat că, pentru a combate tuberculoza, „Tot omul, la două săptămâni / Dator e să se spele, pe față și pe mâini”. De atunci încoace, lucrurile au evoluat, iar medicii au pretenția de la noi să ne facem anual un rând de analize de rutină, iar pe măsură ce înaintăm în vârstă, alte analize specifice. În fond, să îmbătrânești e singura metodă pentru a trăi mai mult, ceea ce ne dorim cu toții. Și cu cât îmbătrânim mai frumos, cu atât mai bine. De întinerit, nu întinerește nimeni, asta e clar.
De rutină
Lista analizelor de rutină e destul de lungă, iar două-trei zile e durata minimă necesară pentru a le face pe toate. Pentru hemogramă, trebuie să dai oleacă de sânge, ca să aibă laboranții unde să numere eritrocitele, leucocitele, hemoglobina, hematocritul și altele la fel. După numărul de hematii, se determină dacă aveți cumva vreo anemie. Dacă sunt prea multe leucocite, înseamnă că puteți avea o infecție sau, mai rău, leucemie. Prea puține înseamnă o infecție virală sau o septicemia. Prea multe limfocite înseamnă infecții virale, TBC, sifilis. Prea puține, uremie sau boala Hodgkin, ceea ce ar fi chiar grav. Prea multe trombocite se traduc în diverse boli infecțioase, dar și în anumite tipuri de cancer. Pentru ficat și rinichi, se numără transaminazele, bilirubina și niște enzyme. Prea multe transaminaze înseamnă hepatocitoliză, adică distrugerea celulelor hepatice. Creșterea ureei și creatininei înseamnă insuficiență cardiacă, insuficiență renală sau pietre la rinichi. Timpii de coagulare a sângelui sunt utili pentru a ști dacă puteți suporta o operație chirurgicală, dar poate indica și o artrită, o infecție acută sau cronică sau mai rău, tumori osoase. Prin ionogramă, adică dozarea calciului, magneziului și fierului se identifică o eventuală anemie sau tulburări în metabolismul fierului.
Ce se vede
Profilul metabolic înseamnă calcularea valorilor glucozei, lipidelor, trigliceridelor și colesterolului în sânge. Așa se face diferența între o simplă tulburare legată de toleranța la glucoză și diabetul zaharat. Tot așa se determină și riscul dezvoltării unor boli ale inimii. Ecografia abdominală intră și ea în categoria analizelor anuale obligatorii. Lista diagnosticelor care pot fi determinate cu ajutorul ei este prea lungă pentru a o menționa aici, dar ficatul gras așa se observă, o viitoare apendicită se vede și ea, ca și pietrele la rinichi sau la bilă.
Simplă și utilă
Electrocardiograma este una din cele mai simple și mai utile analize. De fapt, am putea spune că ne prelungește viața cu câțiva ani buni. Poate arăta medicului o ischemie cardiacă, tulburări de ritm, dilatarea atriilor, prezența unor zone necrozate, sechele după un infarct de care nu știați și tot așa. Combinată cu o ecografie cardiacă, va rezulta într-o listă lungă de diagnostice și pastile pe care le veți avea de înghițit. Dar veți prinde pensia.
Multe răspunsuri
Sumarul de urină este și el extrem de util. Aspectul tulbure al urinei poate indica o infecție. O densitate urinară scăzută indică o afecțiune tubulară renală. pH-ul acid sau alcalin indică diabetul sau unele infecții. Prezența unor proteine în urină poate fi benignă, dar poate indica și litiaza renală, cancerul de tract urinar, insuficiența cardiacă sau diabetul. Prezența bilei în urină poate fi rezultatul existenței unor calculi biliari, tumori de cale biliară, paraziți sau ciroze.
Se pot agrava
Pe lângă aceste analize, hai să le zicem „standard”, se recomandă, tot anual, serologia virală, care poate dezvălui o hepatită B sau C ascunsă sau chiar HIV. Se estimează că 13% din populație prezintă infecție cronică cu virusul hepatitei B sau C. Cum hepatita are prostul obicei să evolueze fără simptome, te poți trezi cu o hepatită cronică, o ciroză sau chiar carcinom hepatocelular fără să-ți dai seama că există decât atunci când deja devine o problemă serioasă.
Pe sexe
Pentru femei, testul Babeș-Papanicolau și mamografia sunt obligatorii o dată pe an, pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin și a celui de sân, două dintre primele trei cauze ale mortalității provocate de cancer. Mamografia reduce mortalitatea prin cancer de sân cu o treime. De fapt, cancerul de sân depistat în primul stadiu se vindecă în 97% din cazuri. Echivalentul masculin este antigenul specific al prostatei, pentru depistarea precoce a cancerului care l-a ucis și pe fostul președinte al Franței, François Mitterand. După vârsta de 50 de ani, el trebuie făcut anual. Cu aceeași frecvență, după 40 de ani, se recomandă tușeul rectal, iar după 50 de ani, colonoscopia. Aceasta din urmă se poate face și la 3-5 ani odată, cu excepția persoanelor cu risc crescut de cancer colorectal. Aici intră cei care suferă de boli inflamatorii intestinale, cum e boala Crohn sau colita ulcerativă, ca și de polipoză familială.
Pentru fumători
A, tot persoană cu risc crescut de cancer de colon este și cel care consumă regulat carne afumată. Asta v-o spunem, că tot vine Crăciunul. Astfel de persoane incluse în categoria de risc crescut trebuie să-și facă o colonoscopie anual sau chiar la 6 luni odată, mai ales după 50 de ani. Tușeul rectal nu este însă o analiză infailibilă, așa că la 5-10 ani se recomandă un examen rectal serios sau un dublu contrast cu bariu. Acesta reprezintă cea mai bună metodă de screening pentru cancerul de colon sau alte boli ale intestinului. Și consultul endocrinologic al tiroidei trebuie făcut o dată la 5 ani, pentru depistarea cancerului tiroidian. Până la 30 de ani, plămânii noștri sunt în regulă. După vârsta de 40 de ani însă, odată la 3-5 ani, un consult pneumologic este necesar. Fumătorii ar trebui să-l facă și mai des, mai ales dacă suferă deja de vreo boală a aparatului respirator.
Autocontrol
Bărbații trebuie să-și facă lunar o auto-examinare a testiculelor, pentru depistarea oricăror noduli sau ganglion de care nu știau. Cancerul testicular nu este foarte frecvent, dar nu se știe niciodată. Fără să fie nevoie de medic, vă puteți face singur un control al alunițelor și pielii. Cancerul de piele este tot mai frecvent în ultimele decenii, așa că orice modificare în aspectul alunițelor poate fi un semnal de alarmă. O privire atentă o dată pe lună este suficientă. O dată pe an, după vârsta de 40 de ani, se recomandă controlul la un specialist. O dată la 6 luni, maxim un an, merită făcut și un consult stomatologic. Dinții care ne-au crescut în copilărie sunt ultimii pe care-i avem, așa că măcar un detartraj din când în când prinde bine. Tot din categoria testelor și controalelor care nu strică să fie făcute face parte și controlul oftalmologic, recomandat a se face la intervale de maxim 2 ani, după vârsta de 40.
65+
După vârsta de 65 de ani, nu prea mai există o frecvență anume a controalelor. Ele se fac de câte ori o recomandă medicul. În orice caz, testele prezentate până acum rămân obligatorii. În plus, sunt necesare teste de memorie, pentru depistarea Alzheimer-ului sau altor afecțiuni de acest fel. Nu prea se tratează, dar măcar evoluția lor poate fi întârziată. Femeile aflate la menopauză sau persoanele în vârstă de peste 65 de ani trebuie să-și determine periodic densitatea minerală osoasă, pentru depistarea osteoporozei. Acest test trebuie făcut și de cei care au suferit vreo fractură în urma unor traumatisme minime, de exemplu, căzând de la propria înălțime.
Trebuie făcute
Pe scurt, dacă e să aveți grijă de sănătatea dumneavoastră, cam o lună pe an va trebui să v-o petreceți prin spitale și laboratoare. Poate mai puțin, dacă aveți noroc sau dacă puteți plăti analizele la un laborator privat. Noi vă recomandăm multă răbdare și o carte bună, pentru a nu vă plictisi pe holul cabinetelor. E mai bine să așteptați să intrați în cabinet pentru niște analize periodice decât pentru un tratament îndelungat.
