Una dintre republicile unionale în care propaganda a fost dintre cele mai acerbe a fost Basarabia noastră. Sau Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, cum i se zicea înainte de 1991. Aici, spălarea pe creier, deznaționalizarea, eliminarea fizică a elitelor locale, deportarea populației native și înlocuirea ei cu rusofoni a atins cote maxime. Spre deosebire de alte republici unionale, Basarabia era doar o bucată dintr-un întreg. Lituanienii, estonii, turkmenii sau azerii au fost înghițiți cu totul în URSS. N-aveau încotro să privească. Moldovenii se puteau uita însă peste Prut și își vedeau frații la doi pași. Deznaționalizarea românilor dintre Prut și Nistru începuse de altfel din timpul țarilor, întreruptă de scurta perioadă în care Basarabia a făcut parte din România Mare. În perioada sovietică, ea a fost însă sistematică, cu un accent deosebit pus pe zonele urbane. În fond, elitele se formează în orașe. Dacă le controlezi pe acestea, controlezi întreaga țară.
Multe afaceri
Un caz-școală a fost orașul și raionul Ialoveni, situat în imediata apropiere a Chișinăului. Ialoveniul e un fel de Miroslavă de la noi, cu o populație de vreo 12.000 de locuitori, adică ceva mai mare decât Hârlăul ori Târgu Frumos. Bine dezvoltat economic, grație proporției enorme de afaceri, mici sau mari, care s-au deschis acolo. Cam un locuitor din 10 e om de afaceri, procent care nu știm să mai fie atins altundeva în Republica Moldova sau chiar la noi. Imaginați-vă un municipiu Iași cu 40.000 de afaceri funcționale. Nu știm exact proporția investitorilor în populația Iașului, dar la nivel de județ e cam o afacere la 40 de locuitori. Dintre întreprinderile moldovenești importante, la Ialoveni funcționează cel mai mare producător de înghețată, un fel de Betty Ice sucevean, o fabrică textilă cam cum e Te Rox Prod-ul pășcănean, specializată însă mai mult pe echipament militar și sportiv, ori Vinuri-Ialoveni, care produce, vă dați seama și dumneavoastră ce anume. Ca amănunt, e singurul producător din Moldova al așa-numitelor „vinuri peliculare”. Nu intrăm în detalii tehnologice. Spunem doar că sunt vinuri dulci, de desert, cel mai cunoscut pe plan mondial fiind celebrul Xeres spaniol. Sau Sherry, dacă preferați transcrierea engleză. În România nu se produc astfel de vinuri. E drept însă că moldovenii sunt experți în vinuri, iar celebra cramă de la Mileștii Mici, cea mai mare vinărie din lume, cu faimoasele sale galerii subterane în care poți adăposti o divizie de tancuri, ține de raionul Ialoveni.
14 membri ai Sfatului Țării
În timpul primului război mondial, Ialoveniul a fost, mai mult decât Chișinăul însuși, inima mișcării ce avea să ducă la unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, într-un moment în care țara noastră fusese înfrântă în război și semnase o pace umilitoare cu Puterile Centrale. Din Ialoveni proveneau 14 membri ai Sfatului Țării, parlamentul Moldovei desprinse din imperiul țarist, cam o șesime din membrii români ai acestui organism. De altfel, primul președinte al Sfatului Țării, în timpul căruia s-a și luat decizia unirii cu România, era de-al locului, născut în Ialoveni. A fost unul dintre puținii membri ai Sfatului Țării care a scăpat de pușcăriile comuniste. Asta, pentru că a murit în noiembrie 1940, la doar 56 de ani.
Rebotezarea Ialoveniului
Firesc, după ce Basarabia a fost înghițită de ursul sovietic, s-a făcut totul ca amintirea unirii de la 1918 să fie ștearsă. S-a ajuns până la rebotezarea Ialoveniului cu numele de Kutuzov, după cum Hînceștiul apropiat a fost rebotezat Kotovsk. Pentru cei mai puțin familiarizați cu istoria Rusiei și a relațiilor noastre cu această țară, Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov a fost generalul rus care l-a înfruntat pe Napoleon și care a condus trupele rusești în timpul războiului cu Turcia dintre 1806 și 1812. La sfârșitul războiului, prin pacea de la București, Basarabia a fost ruptă de Moldova și anexată de Rusia. Ce treabă avea Moldova cu războiul ruso-turc? Niciuna, dar ce conta asta pentru ruși? Pentru această ispravă, Kutuzov avea să fie ridicat la rangul de prinț. Sau cneaz, po ruski. Să rebotezi Ialoveniul cu numele răpitorului Basarabiei însemna să scuipi pe mormântul tuturor celor care luptaseră pentru reunirea cu România.
Bustul regelui Ferdinand Întregitorul
Și totuși, moldoveanul știe să fie și încăpățânat. Chiar foarte încăpățânat. Încercările sovietice de ștergere și a amintirii românismului au eșuat la Ialoveni. Acum patru ani, când România sărbătorea centenarul Marii Uniri, Ialoveniul s-a aflat din nou în mijlocul mișcării unioniste basarabene. S-a numărat printre semnatarii celor peste 100 de localități basarabene care au votat declarații simbolice de unire cu Țara. Dintre primele 10 localități semnatare, 5 erau din raionul Ialoveni. Cu doi ani înaintea Centenarului, în Ialoveni a fost dezvelit și bustul regelui Ferdinand Întregitorul, cu ocazia celei de-a 580-a aniversări a orașului moldovean. Statuia de la Iași a fost inaugurată în 2019, ratând până și centenarul…
(sursa foto: https://www.romaniaregala.ro/jurnal/bustul-regelui-ferdinand-intregitorul-a-fost-dezvelit-in-orasul-ialoveni-republica-moldova/)