Despre dezvoltarea Iașului și extinderea sa spre comunele limitrofe din ultimii 10-15 ani s-a vorbit în nenumărate moduri. Au fost practic urbanizate comune ca Lețcani, Miroslava, Bârnova. Și Iașul, firesc, va continua să crească. Este însă o zonă, chiar în oraș, care a crescut mai greu spre deloc: șesul Bahluiului. Deocamdată, pânza freatică i-a speriat pe mulți dintre dezvoltatorii imobiliari. Însă, sunt semnale că lucrurile se dezgheață inclusiv acolo. Prețurile terenurilor au început să crească, în pofida lipsei dotărilor edilitare. Prețul unui metru pătrat de teren pleacă de la 5 euro/mp. Maximul este de vreo 50 de euro/mp. Totuși, la ce s-ar preta terenul respectiv.
Miroslava prosperă
O parte din această suprafață este ocupată samavolnic de oameni care și-au ridicat singuri, fără autorizație, case modeste în așa numitul cartier „Dallas”. Dar ce mai oferă această zonă? În primul rând, Lunca Bahluiului nu e altceva decât o lungă câmpie, pe care se poate construi orice. Miroslava a profitat din plin de această situație, comuna asigurându-și aproximativ 100 ha pe care le poate pune la dispoziția celor interesați. Aici s-a construit fabrica Delphi care practic asigură un buget generos primăriei din Miroslava. Iașul ar putea și el profita?
Avans tehnologic
Tot ce reprezintă teren liber, în afara pădurilor, va fi inclus în intravilanul orașului, ceea ce înseamnă că se va putea construi fără plata taxelor de scoatere din circuitul agricol. Inclusiv în lunca Bahluiului, pe vreo 200 ha. Înainte de 1989, exista un proiect de construire a unui nou cartier, Apărătorii Patriei. A rămas doar pe hârtie, pentru că înainte de a fi posibilă construirea de blocuri, erau necesare lucrări de regularizare a râului și masive desecări. Zona e îmbibată la propriu de apă, ca un burete, ceea ce se întâmplă de altfel în orice luncă. Dar, avansul tehnologiei permite acum construirea a aproape orice. În mod evident, pot fi evitate construcțiile de 10-15 etaje.
Urbanizare – obligatoriu
Primul pas este urbanizarea zonei. Adică, municipalitatea, eventual în parteneriat cu furnizorii de utilități, ar trebui să facă un prim efort financiar pentru a construi drumuri, rețea de apă-canal, a aduce gaz metan și energie electrică. Ca o paranteză, banii care ar fi investiți de primărie în urbanizare s-ar întoarce înzecit la buget după ce zona se va dezvolta, iar acolo vor apărea locuințe sau afaceri care, ulterior, vor contribui la bugetul local.
Identificarea proprietarilor
Următorul pas ar fi o identificare clară a proprietarilor terenurilor, câți sunt privați, ce suprafață aparține primăriei. În acest fel, ar fi evitate eventuale conflicte care ar putea bloca dezvoltarea de aici. Iar în al treilea rând, administrația locală ar trebui să facă un plan concret de dezvoltare. Adică să stabilească exact ce construcții pot ridica privații (cartiere rezidențiale de case sau blocuri) sau fabrici și uzine. Totodată, pentru terenurile proprii, municipalitatea le-ar putea concesiona investitorilor sau ar putea demara proiecte necesare întregului oraș.
Variante de lucru
Ca idee, ce ar putea construi Primăria acolo? O soluție ar fi poate chiar construcția unui cartier ANL, fie de apartamente fie de case. Datorită accesului facil la principalele căi rutiere, zona ar fi ideală și pentru dezvoltarea unui complex sportiv care să însemne un nou stadion de fotbal și o sală polivalentă modernă. Tot statul ar putea ridica acolo o nouă pușcărie, odată cu dezafectarea celei din Copou și transformarea amplasamentului actual în parc. La fel de bine, pe șesul Bahluiului se pot construi zone de agrement, necesare dacă se construiesc locuințe. Și, nu în ultimul rând, zonei i se poate imprima un puternic caracter industrial.