Prinţ şi procuror. Perechea regală a României şi procurorul general Augustin Lazăr, la o poză

Casa Regală a României continuă seria întâlnirilor pitoreşti la Palatul Elisabeta. Între seara dedicată ambasadorului SUA Hans Klemm, cu ocazia împlinirii a trei ani de prezenţă a acestuia în România, şi dineul oferit noului ambasador al Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, perechea regală formată din principele Radu şi Margareta, Custodele Coroanei, l-a primit la un prânz pe Augustin Lazăr, procurorul general al României. Despre motivul întrevederii nu se ştie nimic. La urma urmei, asta ar mai lipsi, ca distinsele feţe regale să aibă vreun dosar la taica Lazăr. Interesant e că, ulterior, Radu Duda şi ministrul Tudorel Toader au avut o discuţie pe marginea acestei vizite. (pamflet)

Tudorel Toader: Domnule principe, am văzut în presă o poză cu dumneata şi procurorul Lazăr, ăla la a cărui evaluare lucrez de câteva săptămâni. Cum ţi s-a părut, dom’le, omul ăsta? Hai, că matale eşti actor, ai ochi pentru personaje de tot soiul.
Radu Duda: Stimate domnule ministru, fiind principe, este evident că, din principiu, îmi vine greu să comentez astfel de subiecte. Ce pot să vă spun e că domnul procuror s-a comportat normal, nu a rechiziţionat nimic, nu a făcut percheziţie nicăieri. Ce-i drept, a studiat cu atenţie meniul de la prânz, pe care l-a declarat neconstituţional.

Cum aşa, domnu’ Radu? A avut tupeul ăsta?
Da, dar ne-a oferit şi explicaţia. Domnia sa a refuzat sarmalele regale de pe listă, spunând că vrea să-şi păstreze o constituţie robustă, pentru a putea să vă facă faţă în lupta pe care o poartă cu dumneavoastră.

Aha, deci umblă cu fitile din astea. Da, dar chiar să vă pozaţi cu el în faţa portretului răposatului dumneavoastră socru? Nu cred că Regele iubea prea mult procurorii.
Aşa e cutuma la noi, toţi musafirii fac o fotografie cu portretul Regelui. Bine, unii au făcut poze şi cu meniul de la dineu, cină sau mic dejun, ce-o fi fost. Fiecare cu gusturile sale.

Acum, profesional vorbind, nu a cercetat nimic prin casă, nu a interogat nicio cameristă, vreun valet, ceva?
Ce-i drept, l-am surprins la un moment dat în debara, scotocind printre borcanele de zacuscă, dar mi-am închipuit că are mandat de percheziţie şi nu l-am deranjat.

Cum, dom’le, îţi intră musafirul în Casa Regală, îl prinzi cu nasul în murături şi nu-i spui nimic?
Aşa suntem noi, ospitalieri. Nici comuniştilor sau ruşilor nu le-a zis nimeni nimic când au intrat în biroul lui socru-meu. Un singur lucru i-am spus oaspetelui nostru, la finalul prânzului: Lazăre, ridică-te şi umblă!