Dragilor, știți ce mult ne plac nouă proverbele și zicătorile născocite de spiritul hâtru al românului. O zicală ce ilustrează dorința cuiva de a obține prea mult din prea puțin spune „să faci din rahat bici și să mai și pocnească”. Cum să-ți iasă așa ceva? Și totuși, există oameni care fie habar n-au că un lucru e imposibil, fie nu le pasă de asta, fie pur și simplu își dau seama că, la urma urmei, nu e chiar imposibil. Despre o inițiativă de acest gen, aplicată din păcate nu în Iași, ci, hăt, tocmai în Oradea, vom vorbi și noi azi: regenerarea urbană a cartierului Rogerius.
Cartier tipic comunist
Numele cartierului vine de la un cronicar italian aflat la curtea regelui Bela al IV-lea al Ungariei și care a scris despre năvălirea tătarilor de la 1241. Prin sec. XIX, zona în care se află cartierul de azi, a fost proiectată să devină una rezidențială, în genul Copoului nostru. Până după al doilea război mondial însă, a rămas o zonă preponderent agricolă, unde bulgarii cultivau zarzavaturi și castraveți. Au venit comuniștii și au făcut ce știau ei mai bine: au demolat tot și au construit fabrici și blocuri. A rezultat un cartier de blocuri identice, construite unul lângă altul, cu oleacă de spațiu verde între ele și cu Piața Magnoliei și Parcul Magnoliei în mijloc. 40.000 de locuitori înghesuiți într-un kilometru pătrat. Un fel de Alexandru cel Bun de la noi. Un cartier tipic comunist, înghesuit și lipsit de personalitate. În plus, acolo s-au construit uzina de alumina, fabrica de zahăr și CET 1 Oradea, sursă constantă de poluare. Zona semicentrală a devenit un cartier din care nu mai știai cum să fugi. Ce să regenerezi la el? Cum să-l faci să devină un loc în care să-ți facă plăcere să locuiești? Pe scurt, cum să faci din rahat bici și să mai și pocnească?
Sondaj printre localnici
Și totuși… Primăria orădeană tocmai asta s-a apucat să facă, pe considerentul că dacă îi merge cu cartierul Rogerius, va putea regenera urban orice. Au început cu începutul: un sondaj de opinie între locuitorii cartierului, cu câteva întrebări simple de genul ce stradă îți place mai mult și de ce, care e principala problemă a cartierului și ce ți-ar plăcea să se facă. Evident, răspunsurile au fost cele pe care le-ar fi dat și ieșenii din Dacia sau Alexandru. Marile probleme ale zonei au fost identificate ca fiind spațiul verde, parcările, pistele de biciclete, poluarea, zgomotul, locurile de joacă și viața social-culturală. De fapt, sunt problemele oricărui cartier muncitoresc din orice oraș al României și le știau foarte bine și funcționarii Primăriei. Pe ei îi interesa de fapt care problemă e mai dureroasă pentru localnici. De aici au plecat și propunerile de soluții.
Soluții concrete
Așa comunist cum e cartierul Rogerius, spații verzi există, ca și în Dacia sau Alexandru. Doar că sunt teribil de fragmentate, ca și la noi. Nici nu le mai simți. Așa că orădenii vor să le unifice. Cum asta? Simplu. Traficul interior cartierului devine trafic lent, iar cel de tranzit este împins spre margini. Aplicat la noi, ar însemna ca mașinile care merg pe bulevardul Alexandru cel Bun să fie mutate pe șoseaua Națională și strada Sarmisegetuza. Vrei să mergi cu mașina pe bulevard? Te privește, dar pe acolo rămân doar două benzi, iar pietonii și bicicliștii au prioritate în orice împrejurare. Nu-ți convine. În acest fel, grosul traficului auto este scos din cartier, iar cel rămas va fi atât de lent încât să nu expună la riscuri copiii care merg la școală și pietonii care se plimbă. În plus, se eliberează spațiul necesar pentru unirea zonelor verzi prin coridoare de copaci și arbuști. Iar pentru ca locuitorii blocurilor de pe străzile mărginașe să nu sufere din cauza mașinilor, se înființează o barieră verde împotriva poluării.
Parcări supraetajate
Proiectul orădean prevede și limitarea la maxim a parcărilor rezidențiale și înlocuirea lor cu parcări supraetajate combinate cu spații comerciale, sociale și administrative. Sunt identificate deja zece locuri unde pot fi construite, respectiv câte una pentru fiecare 10 ha. De oriunde ar fi în cartier, un locuitor va avea de mers cel mult 180 de metri până la mașină. Fiind necesare mai puține locuri de parcare de reședință, cele rămase vor putea fi reamenajate astfel încât pietonii să nu mai trebuiască să facă slalom printre mașini. Vizitatorii își vor lăsa mașinile în parcările de la marginea cartierului.
Pe termen lung
Regenerarea urbană a cartierului Rogerius ar urma să se realizeze în etape derulate până în 2032. Până în 2024 se vor implementa măsurile prezentate mai sus, va fi fluidizată circulația tramvaielor, se vor reamenaja și extinde spațiiile verzi și locurile de joacă, fiind demarat și un program de reabilitare termică a blocurilor sau de eliminare a încălzirii pe lemne. Acțiunile vor continua până în 2028, adăugându-se construirea de parcări supraetajate, a unui centru socio-cultural pentru tineret și a unui nou parc de cartier.
Barieră verde
Până în 2028, problema spațiilor verzi ar urma să fie definitiv rezolvată, iar pentru parcări ar mai fi necesare doar unele lucrări de extindere. Până în 2032 se va trece la un nou program de reabilitare termică, ce prevede înlocuirea centralelor de apartament cu celule fotovoltaice sau geotermale, permise de caracteristicile geografice ale Oradei. Vor începe să fia amenajate trasee turistice spre zona dealurilor din apropiere, se va înființa o barieră verde și pe lângă calea ferată și altele asemenea. Mărunțișuri. Vise? Deloc. Oradea începe să facă ce au făcut zeci de alte orașe din vestul Europei. Aplică practic modelul implementat în orașe precum Amsterdam, Rotterdam sau Bruxelles.