Când am intrat în Uniunea Europeană, adică atunci când s-a deschis și pentru noi robinetul fondurilor europene, a existat o perioadă de adevărată efervescență, în care aveam impresia că se poate face orice. Dacă mai țineți minte campaniile electorale pentru alegerile locale din 2008 sau 2012, se ajunsese să se promită până și construirea la Iași a unui traseu de Formula 1. Mai nou, Cluj-Napoca sau Timișoara visează la metrou. Clujenii sunt ceva mai avansați, lucrând deja la hârtii. Lucrările ar urma să fie realizate dintr-un fantomatic ansamblu de fonduri locale, guvernamentale și europene pe care nimeni nu l-a putut defini clar până acum, dar asta contează mai puțin. Te pui cu visul omului? Câtă vreme nu costă, poți visa și piramide. Când costă, te întreabă de sănătate Curtea de Conturi. Visele nu sunt interzise, dar locuitorii orașelor așteaptă lucruri concrete. Deci, hai să vedem împreună ce au concret în lucru municipalitățile principalelor orașe ale țării. În ce bagă în acest moment fondurile europene disponibile?
Ieșeni pentru clujeni
Că tot am amintit de ardeleni și pentru că sunt mai aproape de începutul alfabetului, să începem cu Cluj-Napoca. De fapt, începem cu orașul transilvănean și din orgoliu local ieșean. Firma care asigură consultanță Primăriei clujene pentru proiectele cu fonduri europene este una ieșeană. Nu vă spunem care e comisionul încasat, dar să zicem că se scrie cu 7 cifre în euro și cu 8 în lei. Dar merită, pentru că până acum, ieșenii noștri au întocmit documentații pentru proiecte clujene de vreo 130 milioane de euro.
Pentru zona metropolitană
A, un mic amănunt: municipalitățile pot depune proiecte spre finanțare europeană de maxim 20 milioane de euro fiecare. Europenii nu sunt însă scârțari, așa că permit mici jonglerii. De exemplu, să spargi un proiect mare în câteva mai mici. Am făcut și noi bancul ăsta când a fost vorba de asfaltări sau de reabilitarea rețelei de termoficare. Așa fac și clujenii, dar ce e mai interesant este faptul că ei au reușit să pornească primul proiect concret de vitalizare a unei zone metropolitane. Știți și dumneavoastră cum e cu zona metropolitană Iași. Există doar pe hârtie, sigurele măsuri de cooperare existente între localitățile ce o compun fiind câteva trasee de transport în comun spre Ciurea și Rediu.
Drum Trans-Regio
Clujenii au lansat, în cooperare cu câteva localități învecinate, proiectul drumului Trans-Regio Gilău – Apahida. Sună complicat, dar nu e. De fapt, este vorba de o șosea de centură cu rolul de a deservi atât orașul propriu-zis, cât și mai ampla sa zonă metropolitană. Studiile au fost făcute de Primăria clujeană acum vreo cinci ani, apelându-se însă nu la consultanții ieșeni, ci la cei ai BERD. S-a plecat de la ideea că actuala infrastructură rutieră ce înconjoară orașul este deja sufocată de un trafic ce-l depășește pe cel al unei autostrăzi, cam cum se întâmplă la noi între Iași și Lețcani. Va fi construit un drum cu două benzi pe sens, cu separator median de sens, cu intersecții denivelate și acces integral controlat, pe o lungime totală de 38,2 km. Un fel de autostradă cu două benzi pe sens. Costul lucrării se va ridica la 150 milioane de euro. Clujenii mai au până la primul hârleț, dar s-au pus serios pe treabă. Au fost realizate toate studiile necesare, ajungându-se la stadiul strângerii de ștampile și avize. Până acum, au fost obținute 14 din cele 32 de avize necesare, inclusiv cel din partea Companiei de Autostrăzi. Sau erau 14 avize la ora scrierii acestui articol. Între timp, s-ar putea să mai fi strâns câteva.
Tramvaie la Timișoara
Până la metrou, și bănățenii lucrează la chestii mai concrete. La concurență cu Oradea, municipiul Timișoara s-a erijat în ultimii ani în campion al transportului ecologic. Ca urmare, pariul timișorean a constat în cumpărarea de tramvaie noi, proiect cu proiect. În iulie anul trecut, au semnat un prim contract de finanțare, pentru cumpărarea a 7 tramvaie noi. Atâtea încăpeau în 20 milioane de euro, nu de altceva. În octombrie, al doilea proiect, tot pentru 7 tramvaie. Pentru ambele loturi s-au făcut deja licitațiile, furnizorii desemnați fiind niște turci. Al treilea proiect, tot pentru 7 tramvaie, evident, a fost semnat recent. În total, proiectul bănățean de ecologizare a transportului se cifrează până acum la 289 milioane lei, echivalentul a 60,7 milioane de euro. Interesant este că timișorenii s-au gândit și la varianta în care cineva fură sârmele. Tramvaiele au sursă proprie de furnizare a energiei electrice, care le vor asigura o autonomie de 63 km. Cât să parcurgă liniștite traseul de câteva ori, până pornește iar curentul.
Tot electric
Oradea, considerată un adevărat model la nivel național în privința absorbției fondurilor europene și-a luat o țeapă de zile mari în martie, când autoritățile de management de la București au anunțat că vor penaliza primăria „orașului de turtă dulce” cu zeci de milioane de lei pentru 7 din cele 59 de proiecte europene derulate. Există probleme și în paradis, nu? Altfel, tot transportul ecologic este pariul orădean. Municipalitatea are în curs de derulare în acest domeniu trei proiecte pe diverse surse de finanțare: 20 de tramvaie prin Programul Operațional Regional, 15 autobuze hibrid tot prin POR și un autobuz hibrid în cadrul unui proiect în colaborare cu ungurii. Cele 20 de tramvaie, dintre care 10 urmează să ajungă la Oradea chiar în acest an vor costa 148 milioane de lei. Cele 15 autobuze hibrid, încă 23 de milioane.
Ale Iaşului
Despre proiectele europene ale Iașului am tot vorbit, așa că vom fi scurți. Pariul nostru a fost tot pe transportul ecologic, iar proiectele la care se lucrează sunt vizibile chiar acum în oraș. Cel mai important pe linie de infrastructură este cel de reabilitare a liniei de tramvai pe tronsonul Bucșinescu – Tudor Vladimirescu – Calea Chișinăului, cu o valoare totală de 114 milioane de lei. Pe linie de mijloace de transport, cel mai important proiect este cel de achiziționare a 16 tramvaie, pe care s-a oferit să le aducă o firmă poloneză: 2,42 milioane de euro bucata. Se mai lucrează la șina de pe strada Păduri, la cea de pe Doi Băieți – Dancu, dar și de la Tepro spre capăt Tomești.