O vorbă din bătrâni ne povățuiește să nu ne întindem mai mult decât ne e plapuma. Nu de alta, dar rămân picioarele pe dinafară. În general, avem o părere foarte bună despre ceea ce înseamnă „înțelepciunea populară”, dar tura asta avem impresia că anonimul creator al zicalei a cam dat-o în bară. Tocmai „întinsul cât plapuma”, adică încadrarea în niște limite destul de restrânse e ceea ce te ține pe loc. Până la urmă, istoria e scrisă de cei care uită de limite, iar dacă toți ne-am fi întins cât plapuma, am trăi încă în peșteri și am vâna cu pietre. Există însă și oameni care, enervați de dimensiunile mici ale plapumei s-au apucat să o lungească și să o lățească. Despre două astfel de inițiative vom vorbi și noi mai departe. Poate aude careva și la Iași.
Moment de cotitură
Prin iunie, primarii din București, Constanța și Brașov (Gabriela Firea, Decebal Făgădău și George Scripcaru – foto sus) s-au întâlnit la o cafea în jurul aceleiași mese. Rezultatul întâlnirii a fost semnarea unui act numit „Memorandumul de cooperare privind dezvoltarea integrată a Axei de Dezvoltare Brașov – București – Constanța”. Memorandumul a fost urmat, chiar săptămâna trecută, de înființarea oficială a Asociației de cooperare privind dezvoltarea integrată a Axei de Dezvoltare Brașov – București – Constanța. Da, știm, denumiri pompoase, care nu spun mare lucru. De fapt, foarte des se aude în spațiul public de semnarea între două sau mai multe primării a unor astfel de memorandumuri de colaborare, acorduri, înfrățiri, acte constitutive și altele asemenea. De cele mai multe ori, aceste documente nu reprezintă altceva decât o înșiruire de vorbe goale, într-un limbaj administrativ mai lemnos decât Codrii Cosminului. Iar pe respectivele documente se așterne în curând praful, chiar semnatarii uitând de ele, nemaifiind deci urmate de nimic concret. Și totuși, tura asta lucrurile stau altfel. De ce?
Bani europeni
Simplu. De data aceasta, obiectivul urmărit este clar: banul. Or, după cum bine știm cu toții, când e vorba de bani, roțile se învârt altfel. Cooperarea celor trei municipii vizează obținerea de fonduri europene nerambursabile. Primarii s-au prins de mult că nu se pot baza pe banii guvernamentali. Ăia nu sunt mulți, iar alocarea lor ține de factorul politic, eventual de mofturile și toanele vreunui înalt decident. Pornit cu surle și trâmbițe, proiectul de consolidare și reabilitare a Filarmonicii ieșene s-a împotmolit după refacerea a doar două clădiri, și nici măcar a celei principale. Asta, ca să dăm un singur exemplu. În schimb, Comisia Europeană nu dă bani pe ochi albaștri și o doare la bască din ce partid e cel care îi cere. Birocrații Comisiei se uită doar la proiect, pur tehnic, bifând pe o hârtiuță criteriile de eligibilitate pe care acesta le îndeplinește sau nu. Iar prin bugetul Comisiei se află și o axă denumită „Proiecte majore”. Acestea sunt de regulă proiecte pe scară mare, care vizează investiții în infrastructura de transport, mediu, dar și alte sectoare, precum cultura, educația, energia sau IT. Alocările se fac din Fondul european pentru dezvoltare regională sau din Fondul de coeziune. Sumele acordate ca finanțare pleacă de la 50 de milioane de euro, neexistând o limită maximă. Poți cere și un miliard de euro, dacă ai pe ce să-i cheltuiești.
Axa BBC
Dată fiind valoarea mare, proiectele sunt supuse unui proces de evaluare și unei decizii luate direct de Comisia Europeană. Nicio autoritate guvernamentală nu se implică în vreun fel, deci Guvernul nu poate pune pile sau băga strâmbe. Cei care propun proiectul discută direct cu onor Comisia Europeană. Logic, cu cât e proiectul mai mare ca valoare, cu atât este necesară o cofinanțare locală mai importantă. Implicit, asocierile de mai multe localități, regiuni sau țări sunt favorizate. Totodată, proiectele comune mai multor unități administrativ-teritoriale, cum ar fi de exemplu axa strategică Iași – Suceava, necesită oricum o formă de asociere. Mai bine faci o asociație pentru toate proiectele posibile pe termen lung, decât să negociezi o asociere la fiecare proiect în parte. Astfel de asocieri sunt un lucru comun pe la alții. În vestul Germaniei, funcționează o asociere între orașele Dortmund, Bochum, Essen, Duisburg și Düsseldorf. În Statele Unite, există BosWashMeg, o asociere care unește orașele de pe coasta estică, de la Boston la Washington. În cazul asocierii Brașov – București – Constanța, există deja un set de proiecte comune gândite de cei trei edili. Unul vizează realizarea unei rețele de stații de încărcare a mașinilor electrice în municipiul București și pe rutele București – Brașov, respectiv București – Constanța. Altul, o rețea de autobuze turistice pe rute care să lege orașele. Încă unul, un centru de energie inteligentă care să deservească cele trei municipii. Constanța a propus un proiect de reabilitare a căilor ferate care leagă cele trei orașe. Brașovul insistă pe autostrada Comarnic – Brașov, pentru care se poate obține o finanțare europeană. Și tot așa. Idei pentru fructificarea legăturii dintre orașele de pe axa BBC sunt multe.
Patru din Ardeal și Banat
Noua asociere a aprins și imaginația altora. La doar două zile după înființarea Asociației BBC, și-au dat mâna și Nicolae Robu, Gheorghe Falcă, Ilie Bolojan și Emil Boc, primarii municipiilor ardelene Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca. Cei patru au decis să înființeze Patrulatera Vestului. N-au avut nevoie de luni întregi de negocieri. Probabil au stabilit regulile jocului la un șpriț, ca între colegi de partid ce sunt. Patrulatera ardeleană este deocamdată în fașă. Deși lansată cu surle și trâmbițe, asocierea celor patru orașe nu are încă un plan de acțiune bine închegat. Robu se gândește la o autostradă sau un drum expres care să le lege. Falcă, la o colaborare strânsă pe linie turistică și culturală, pentru scoaterea în evidență a zonelor frumoase din Caraș, a potențialului istoric din Hunedoara, a vinurilor din Arad, a apelor termale din Oradea și a monumentelor Clujului. În principiu, vor fi patru linii importante de colaborare între orașe. Una va fi sprijnul celorlalte trei municipii pentru proiectul „Timișoara – Capitala Culturală Europeană 2021”. A doua constă în super-digitalizarea orașelor. Celelalte două linii de colaborare urmează să fie definite în cadrul următoarelor întâlniri.
Bani gârlă
Dar ce i-a apucat pe edilii din vestul și sudul țării să colaboreze? După modelul bahluian, suntem obișnuiți mai mult să-i vedem pe diverșii lideri din administrația publică scoțându-și reciproc ochii și acuzându-se unul pe celălalt de toate relele posibile. Răspunsul e simplu: pur și simplu, cele 7 orașe de care am vobit mai sus au cam ajuns la limita posibilităților în ce privește accesarea fondurilor europene. Au depus proiecte pe toate axele de finanțare posibile și imaginabile. Au rămas doar fondurile destinate marilor proiecte și celor dedicate regiunilor, fonduri pe care cam toate guvernele de până acum s-au chinuit fără mult succes să le acceseze. Dacă autoritățile centrale nu pot prinde acești bani, trebuie să se găsească cineva care să-i obțină. Cele șapte orașe au acumulat o doză semnificativă de frustrare. S-au săturat să se mulțumească cu firimituri, când ar putea prinde o felie din tortul cel mare. Iar timpul este scurt. Suntem aproape de sfârșitul lui 2018, iar în 2021 va fi lansat noul buget pe 7 ani al Uniunii Europene. Mai sunt doar doi ani, adică exact timpul mediu pentru întocmirea documentațiilor necesare depunerii spre finanțare a unui proiect de anvergură. Cele două asocieri par hotărâte să întâmpine anul 2021 cu teancul de proiecte gata pregătit.
Idee veche
Bun, dar unde e totuși Iașul nostru în această ecuație? Din păcate, deocamdată, nicăieri. Culmea, noi am fost primii care au venit cu ideea asocierii. Pe când încă nu intraserăm în Uniunea Europeană, iar președinte al Consiliului Județean era Lucian Flaișer, acesta a aplicat exact aceeași tactică. A pus mâna pe telefon și a vorbit cu omologii săi din Botoșani, Vaslui, Neamț și Suceava. Cu vecinii, adică. CJ Iași s-a asociat cu fiecare dintre celelalte consilii județene, pentru proiecte comune de reabilitare a drumurilor județene. De fapt județul nostru a fost beneficiarul principal al banilor. Drumul Iași – Botoșani s-a oprit la limita nordică a județului. Cel spre Vaslui a intrat în județul vecin doar câțiva kilometri. În fine, drumul Neamț – Pașcani – Suceava a căpătat asfalt nou doar în județul Iași. Vecinii noștri ne-au susținut și ne-au ridicat mingea la fileu. Le-a convenit totuși, pentru că așa au învățat și ei cum se întocmește un proiect important. Ai noștri aveau deja experiența programelor de finanțare de preaderare, precum Phare sau Sapard. Vecinii erau încă la început.
Deocamdată, nimic
Din păcate însă, ideea începută frumos la CJ nu a fost extinsă și la nivelul municipiului. Și asta nu pentru că o asociere cu celelalte reședințe de județ nu ar fi posibilă. Iașul și-a asumat rolul de motor economic regional. UE ne-a declarat pol de dezvoltare, îndemnându-ne practic să fim centrul Moldovei. Doar că nicio idee comună de proiect cu vreun alt oraș nu a fost lansată. De fapt, greșim. Au existat niște proiecțele, cu raionul Ungheni din Republica Moldova, de exemplu. Unul a vizat semnalizarea turistică a unor străzi și monumente istorice ieșene. Adică un fleac, nimic să rupă gura târgului și să trezească invidii.
Exemple cu duiumul
Inspirându-ne din intențiile deja enunțate de alții, ne putem imagina cu ușurință o rețea de stații de încărcare a automobilelor electrice pe ruta Iași – Bacău. Prin axa proiectelor majore, Bulgaria și-a refăcut rutele de legătură între Sofia și stațiunile de pe litoralul Mării Negre. Orașul Kolin din Cehia și-a construit șoseaua de centură. Tot în Cehia a fost refăcută calea ferată dintre Tábor și Sudoměřice. Departamentul Ardèche din Franța și-a pus în valoare peșterile preistorice. Pe insula Réunion din oceanul Indian, care ține tot de Franța, s-au refăcut instalațiile de tratare a apelor uzate. Germania și-a construit a 14-a autostradă. În Grecia s-au finanțat extinderi ale liniilor de tramvai și electrificarea unor insule pierdute prin Marea Egee. Polonia are, literalmente, sute de proiecte realizate pe această filieră. Nu-i așa c-ați prins ideea? Să sperăm că o s-o prindă și băieții din Palatul Roznovanu.