Cine crede că meseria de balerină la Opera din Iaşi înseamnă numai plutire extatică şi mers gingaş pe poante se înşeală. Nu, şi acolo funcţionează regulamente riguroase, cu măsurători precise ale produsului finit, mai ceva ca la defunctul Combinat de Utilaj Greu. Recent, conducerea Operei a impus norme privind greutatea dansatorilor. De pildă, noul Regulament de Ordine Interioară prevede că „Balerinii şi soliştii de la balet au obligaţia de a-şi menţine permanent o greutate cu cel puţin 10 kilograme mai mică decât numărul de centimetri peste un metru, în cazul băieţilor, respectiv o greutate cu cel puţin 15 kilograme mai mică decât numărul de centimetri peste un metru, în cazul fetelor”. Decizia manageriatului Operei a atras în scurt timp păreri din rândul unor personalităţi din domeniu.
Andrei Şerban, regizor – Dragă Beatrice, tot răsfoind presa, am aflat despre chestia asta cu kilogramele balerinelor. Eu am prins vremea lui Ceauşescu, când până şi puii costelivi din galantare erau mai plini de viaţă decât balerina pe care o imaginezi tu în standardele alea de greutate. E drept, ăia nu puteau dansa kazaciok, dar tot reuşeau să-ţi inducă o stare de beatitudine, mai ales prin prăjire, eventual acompaniaţi de Orchestra Naţională a Mămăligii şi Mujdeiului.
Elena Moşuc, soprană – Beatrice, te susţin în decizia ta! Mereu m-am gândit că prea trăiesc balerinele astea numai în puf. Să mai vadă şi cum e să aibă şi pene de curci plouate! Păi, cum să pui în scenă Lacul Lebedelor şi să-ţi trepideze scena ca la defilarea unui buldozer? Zău, nici nu mai făceam deosebirea care-s lebedele mari şi care-s lebedele mici. Cât despre balerini, m-aş mai gândi la restricţiile astea legate de centimetri. Să nu condiţionăm numărul de kilograme de cel al centimetrilor, mă gândesc.
Cristian Hadji – Culea, regizor – Doamna director, am râs cu poftă citind regulamentul pe care doriţi să-l impuneţi bietelor balerine. Aveţi în trupă japoneze subţiri cât un băţ de chibrit. Le vreţi mai slabe decât managementul dumneavoastră, haha? Probabil că vă doriţi nişte dansatoare la fel de încovoiate şi străvezii ca nişte figuri de origami. Sau nişte băieţi filiformi ca nişte marionete. Lăsaţi-i, doamnă, să mănânce bine, să vedem şi noi un Dans al săbiilor interpretat de masculi adevăraţi, nu de teatrul de păpuşi. Dar, asta e, aveţi o altă viziune asupra jocului de scenă. La urma urmei, e normal. La cât aţi mers pe sârmă în mandatele dumneavoastră manageriale, vă doriţi o siluetă suplă ca o pană de porumbiţă.
Rancea, foto sus (pamflet): E firesc să impun o cură de slăbire la balerine. Cum ar fi să montez Lacul Leberwurştilor sau Spărgătorul de Şunci?