Acum 50 de ani, cel mai la modă sport în rândurile puștanilor dintre blocurile comuniste era tenisul. Tot puștiul se visa un viitor Ilie Năstase ori Ion Țiriac, iar terenuri improvizate erau desenate cu creta ori cu un colț de cărămidă pe orice alee dintre blocuri. În lipsa rachetelor, se juca tenis și cu palma. O generație mai târziu, fotbalul a devenit sportul la modă și toți puștanii se visau Cămătaru, Dobrin sau Hagi, bătând mingea pe aceleași alei. Mai nou, de când David Popovici s-a apucat să demoleze recorduri și să-și umple pieptul cu medalii, a început să se vorbească de virtuțile înotului. Doar că pe aleile dintre blocuri nu poți înota nici măcar în gând. Pentru asta, chiar trebuie bazine. Și despre ele vom vorbi și noi.
Șansă ratată
V-am mai povestit noi de epopeea bazinului de înot din Grădinari, început în 1990 și neterminat până azi. S-a vorbit atât de mult despre el și despre incapacitatea municipalității de a termina proiectul, încât nu mai e nimic de spus. E clar, acel proiect nu va mai fi terminat niciodată, mai ales că o bună parte din terenul pe care ar fi urmat să fie realizat a fost între timp retrocedat. Cel mai bine ar fi ca un astfel de proiect să fie construit de la zero. Iar ocazii au fost, doar că Iașul nostru le-a ratat cu nonșalanță pe toate.
Poate la Pașcani
Pe la începutul acestui an, Compania Națională de Investiții a anunțat alocarea a 130 milioane euro pentru construirea a 44 de bazine de înot pe tot teritoriul României. Practic, câte un proiect în fiecare județ. N-ar trebui să ne mirăm prea mult însă dacă am spune că Iașul a ratat și ocazia asta. De fapt, nu chiar. Un bazin de înot se va construi în județ, doar că nu în municipiul nostru. Acum vreo 10 ani, Pașcaniul s-a apucat, încet-încet, de realizarea unui bazin de înot. N-aveau bani, dar hârtiile nu costă mult. Le-au făcut cu speranța că la un moment dat va apărea și ocazia. Prin 2014, au fost aprobați indicatorii tehnico-economico. Banii necesari, vreo 10 milioane lei, au apărut abia după încă vreo cinci ani, din sursa CNI, iar în august 2020 s-a lansat licitația. Cum se întâmplă la noi, au mai trecut vreo doi ani până să fie semnat în sfârșit contractul de lucrări, dar proiectul a mișcat. Pe scurt, Pașcani a oferit un mizilic de 3.000 mp de teren și câteva bibliorafturi de hârtii, iar banii au venit în cele din urmă de la bugetul național.
Olimpic la Vaslui
E drept, bazinul de la Pașcani e doar semiolimpic, de 25 de metri lungime, iar municipiul Iași nu se coboară la astfel de mărunțișuri. Sau facem ce n-a văzut Parisul sau nu facem deloc. Și, evident, n-am făcut nimic. În schimb a făcut… Vasluiul, un oraș de care de obicei râdem sau pe care îl compătimim. Ei bine, acest Vaslui a obținut finanțare din partea CNI pentru un bazin olimpic. Adică exact ce vrea Iașul dar nu poate face. La Vaslui va funcționa un bazin de 50 de metri pentru competiții internaționale, unul de 25 metri pentru antrenamente, dar și unul de aceeași dimensiune, pentru copii. Va fi alimentat cu electricitate obținută și panouri fotovoltaice. Total, 16,5 milioane euro.
Nu e foarte scump
Iar acești 16,5 milioane euro pentru un bazin olimpic chiar nu reprezintă o sumă mare pentru bugetul unui oraș ca Iașul. S-au cheltuit mai mulți bani pentru pasajul de la Fundație sau pentru pasajul Sfânta Vineri din fața Halei Centrale. În loc să pierdem timpul degeaba cu un proiect mort sau să așteptăm bani bugetari iluzorii, am putea să ne apucăm noi înșine de treabă. Nu de alta, dar CNI nu va mai lansa prea curând alt program de finanțare a investițiilor în bazine de înot.
„La 10 secunde”
Și, că tot vorbim de apă, ce-ar fi dacă am construi și un patinoar? Sporturile de iarnă nu au fost niciodată prea populare în România, dar nu pentru că tinerii și copiii nu ar fi interesați, ci pentru că, pur și simplu, nu au unde. Pe când eram copii, se schia doar la Breazu, pe drumul județean. O improvizație, firește, dar la ce trafic era pe atunci, mergea. Acum, nu mai poți schia la Breazu, dar Primăria a amenajat o… să-i zicem pârtie, pe Sărărie. Pârtia „La 10 secunde” își ia numele tocmai de la timpul necesar pentru a ajunge din vârf până la poale. Evident, în condițiile geografice ale Iașului nu poate fi vorba de schi. Dar patinajul și, de ce nu, hocheiul, ar putea avea viitor. În pofida opiniei generale, nu e chiar așa scump.
Nimic pentru Moldova
În România funcționează 11 patinoare olimpice, de 60×30 metri. Toate sunt în Ardeal, cu excepția celor de la Galați și Otopeni. Compania Națională de Investiții a construit sau modernizat doar trei dintre acestea, cele de la Brașov, Târgu-Secuiesc și Cârța, contra unei sume totale de 78 milioane lei. Alte patru ar urma să fie construite de CNI, dar tot în Ardeal, dublându-le practic pe cele deja existente. Pentru zona Moldovei nu există niciun proiect. De fapt, există, teoretic, un program care vizează construirea de patinoare în câteva orașe, precum Botoșani sau Târgu Frumos, dar nu există și finanțare.
Exemplul din Sângeorgiu de Mureș
A, dar ziceam că din cele 11, trei au fost modernizate sau construite de CNI. Dar celelalte 8? Păi, alea au fost investiții locale sau, mai ales, maghiare. Adică finanțate de Guvernul Ungariei, care aruncă bani grei în comunitățile maghiare din Transilvania. Printre proiectele finanțate de unguri se numără și câteva care ar putea reprezenta o soluție reală pentru Iași. De exemplu, în comuna Sângeorgiu de Mureș, a fost construit un patinoar pentru numai un milion de euro, în doar câteva luni. Cum așa repede și așa ieftin? Simplu. E un patinoar mobil, acoperit, construit ca un balon gonflabil. Nivelarea terenului, montarea cortului și a instalației de răcire, plus amenajările interioare, au durat trei luni mari și late. E funcțional cam 7 luni pe an, cu excepția celor de vară caniculară. A intrat în al doilea an de funcționare, iar copiii se calcă în picioare pentru a învăța hochei. A, să nu uităm: e de dimensiuni olimpice. Oare și un milion de euro să fie prea mult pentru municipalitatea noastră?