După o bună bucată de vreme în care nu mai auziserăm nimic despre singura poartă de ieșire spre lume a Iașului, adică despre Aeroport, zilele trecute parcă s-a revărsat căruța cu știri, cum s-ar spune. Se lansează investiții de 75 milioane de euro. De la Iași va zbura Lufthansa. Revine Blue Air la Iași. Multe știri, venite deodată și, mai ales, toate vopsite în roz. Măi să fie! Ani de zile nimic doar scandaluri, iar deodată lapte și miere? Așa că ne-am apucat oleacă de săpat, să vedem ce și cum. Ce am aflat, vă vom povesti și dumneavoastră, astăzi.
Restart
Pentru industria aeronautică, anul 2021 a început într-o notă de optimism general. După criza declanșată de epidemia de coronavirus, toată suflarea aviatică privește acest an cu speranța unui nou început. Ținerea sub control a epidemiei, grație vaccinurilor, ar permite reluarea în forță a zborurilor internaționale. Și, ca în orice afacere, cine se mișcă cel mai repede culege caimacul. De o parte din el poate profita și Iașul.
S-a dus și s-a întors
În august anul trecut, Blue Air a anunțat că va închide baza operațională de la Iași, mutând-o la Bacău. Din noiembrie, de la Iași mai zbura o singură cursă Blue Air, cea spre București. Toate zborurile internaționale plecau de la Bacău. Mutarea nu a fost una justificată economic, ci doar un puseu de orgoliu. Compania avea în 2019 datorii către Aeroportul ieșean de 9 milioane de lei, iar ai noștri îi presau să plătească. Negocierile au dus la o scădere cu 3 milioane de lei, dar Aeroportul nu a acceptat scutirea totală a companiei. De aici, decizia de plecare. Doar că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, iar Blue Air a constatat că ieșenii nu prea vin la Bacău pentru a pleca în străinătate cu avionul. Dacă nu mai are curse aeriene de la Iași, ieșeanul ia autocarul, iar Blue Air mai lua praful de pe tobă. De aici, intenția companiei de reîntoarcere la Iași. Blue Air chiar a supralicitat, oferind curse spre Londra, dar nu spre aeroportul secundar, Luton, ca până acum, ci chiar spre principala aerogară britanică, Heathrow.
Zbor spre hub-ul din Frankfurt
Lufthansa e prima mare companie străină care își anunță intrarea pe piața românească în acest an. De la Iași va zbura din 21 mai spre Frankfurt, operând 4 zboruri dus-întors săptămânal. E o veste splendidă, pentru că Frankfurt este unul dintre cele mai mari aeroporturi din Europa. De acolo, ajungi oriunde, până la Auckland, Sydney sau Tokio. Iașul este însă doar unul dintre cele 5 aeroporturi de pe care va zbura Lufthansa din această vară, alături de București, Cluj-Napoca, Sibiu și Timișoara. Nemții s-au grăbit să-și adjudece o piață în creștere, după ce, în martie anul trecut, pandemia i-a obligat să anuleze 95% dintre cursele operate, compania ajungând în aprilie să piardă un milion de euro pe oră. Nu e meritul, ci bafta noastră. Sperăm că vor și rămâne, pentru că au mai fost companii venite cu entuziasm și dispărute în câteva luni. Faptul că Lufthansa va folosi avioane Mitsubishi CRJ900 arată că sunt prudenți. Sunt aeronave medii, cu 90 de locuri. De la Iași se zboară în general cu Boeing 737 și Airbus 320, cu o capacitate dublă. Lufthansa nu pare să se aștepte la foarte mulți pasageri.
Pe hârtie sună bine
Cea mai frumoasă știre, aparent, a fost cea a investițiilor: 75 milioane de euro la Aeroport? De unde, cum și pentru ce? Pe scurt, e vorba de o nouă etapă în dezvoltarea aerogării. Din 2019, Consiliul de Administrație al Aeroportului are la dispoziție un masterplan cuprinzând trei scenarii de dezvoltare, de la cel mai restrâns la cel mai amplu. Recent, l-au adoptat pe cel mediu, care a și fost votat de plenul Consiliului Județean. El presupune înlocuirea terminalelor T2 și T3 actuale cu un altul, mai mare, care să permită procesarea, la orele de vârf, a 1.250 de pasageri, aproape dublu față de cei 680 de pasageri pe oră, cât reprezintă capacitatea actuală a celor trei terminale existente. Sunt prevăzute trei noi căi de rulare pentru dirijarea avioanelor, două noi platforme de parcare a aeronavelor, o parcare supraetajată, un turn nou de control, înglobat în structura terminalului de pasageri, un terminal cargo pentru aeronave de marfă, drumuri noi de acces și diverse alte amenajări necesare. Președintele Consiliului Județean vorbește de investiții de 75 milioane de euro, bani europeni și darea la cheie a investiției în 2023. Frumos, nu?
Mari vulnerabilități
Păi, nu prea. În primul rând, finanțarea nu există, ci este doar dorită. Sunt zeci de proiecte anunțate de administrația publică ieșeană, toate bazându-se pe fonduri europene și zăcând de ani de zile prin sertare. Deci, e doar o declarație de bune intenții, nu o certitudine. Apoi, 75 milioane de euro nu înseamnă nimic. Scenariul 2 presupune, de fapt, investiții de 794 milioane de lei, adică de 163 milioane de euro. Ce va face CJ, dacă va obține banii de care vorbește, va fi doar jumătate din ce s-a votat. Nu știm de unde se va tăia, dar prioritare sunt noul terminal, căile de acces și noul turn de control, cel actual fiind clar depășit. Fără ele, nu s-ar mai putea vorbi de extinderea aeroportului. Apoi, și termenul anunțat este absurd de pozitiv. Nu există nici măcar proiectul tehnic, nu mai vorbim de vreun constructor desemnat. În mai puțin de trei ani să se facă, cu tot cu licitații, și proiectul tehnic, și investiția? E curat SF. Respectarea cvasi-imposibilă a termenului 2023 este însă obligatorie, dacă vrem bani în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare, aflat în derulare. E singurul program de finanțare europeană disponibil. Sau ăsta, sau deloc. Vrem bani, îi putem lua doar prin POIM, dar trebuie să terminăm totul în doi-trei ani. Nicio investiție de o asemenea anvergură nu a fost realizată vreodată în România într-un termen atât de scurt.
Dincolo de pistă
Scenariul 3, cel mai amplu, presupunea construirea noului terminal și a tuturor celorlalte în zona de est, dincolo de actuala pistă, valoarea investițiilor propuse ridicându-se la 1,14 miliarde lei. Dincolo de pistă există mult mai mult spațiu disponibil. Alegerea scenariului 2 a fost făcută cel mai probabil din considerente financiare, dar asta înseamnă că toate vor trebui construite într-un spațiu mult mai restrâns. Iar asta ridică multe probleme. Să le luăm pe rând.
Procesare în șantier
Noul terminal va fi construit peste T2 și T3. Întâi se va construi o bucată de terminal, în continuarea lui T3. Apoi se va demola T3 și se va contrinua construirea terminalului definitiv, peste el. Pe urmă, se va proceda la fel cu T2. T1 va rămâne, ca o clădire administrativă. Pe scurt, se va lucra sub trafic, pasagerii urmând să treacă prin șantier. Ceea ce e cam problematic. Avem unele dubii și cu privire la capacitatea terminalului definitiv. Declarativ, ar fi dublu față de capacitatea actuală, dar nu e chiar așa. În 2019, aeroportul a fost capabil să proceseze și 870 de pasageri pe oră, atunci când a fost necesar. Creșterea capacității este deci doar de 50% față de maximum posibil, nu de 100%. Or, doar 50% ne pare puțin pentru a suporta un trafic dublu față de cel actual, cât reprezintă maximum posibil pentru zona noastră. S-ar putea ca noul terminal să fie aproape depășit încă de la inaugurare. Poate totuși fluxurile de pasageri vor fi gândite mai eficient. Să sperăm.
Accesibilitate redusă
Cea mai mare problemă va fi reprezentată însă de căile de acces. La ora actuală, singurul drum care duce la Aeroport este cel care trece pe lângă baza de agrement de la Ciric. Vii dinspre Moara de Vânt sau dinspre Tătărași, pe șoseaua Ciric, ajungi la rondul de lângă lacul Ciric I și urci spre Aeroport. E un drum sinuos, cu o singură bandă pe sens, insuficient chiar și acum. Se dorește construirea în completare a unei noi rute, de 1.400 de metri, care să parcurgă tarlaua pe care se află acum Aeroportul, pentru a se uni cu strada Aeroportului, spre garnizoana Batalionului 151 Infanterie. Nu știm dacă cunoașteți strada. E mult spus că ar avea o bandă pe sens. E o fostă uliță și nimic mai mult, imposibil de lărgit fără a demola zeci de case locuite. Altfel spus, oricum o dai, pasagerul ajuns la Iași merge cu mașina fie în Tătărași, fie în Podul de Fier, zone teribil de aglomerate și acum. Dacă un dorohoian vrea să ajungă acasă, el trebuie să traverseze Iașul, chiar dacă nu se oprește aici. Nu este gândită nicio cale de acces care să evite intrarea în Iași a celor care nu au efectiv treabă aici. În scenariul 3, exista o soluție prevăzută. În scenariul 2, nu. Consiliul Județean vede numai motive de optimism. Noi nu vedem niciunul.