La sfârșitul lunii trecute, vii discuții în spațiul public au apărut după ce în Parlament s-a aprobat modificarea Codului Rutier în sensul că prezența mașinilor de poliție cu radar trebuie presemnalizată cu panouri, cu 500 – 1.000 de metri înainte. Ca un făcut, la scurt timp a urmat o serie neagră pe șoselele Iașului. Un automobil depășește pe linia continuă și intră în altul, între Lețcani și Podu Iloaiei, accident soldat cu trei morți. Un basarabean adoarme la volan și intră într-un copac la Lețcani. Un tir a intrat pe contrasens în CUG și a lovit o Skoda, șoferul acesteia decedând. Totuși, ce se întâmplă pe șoselele noastre? Ce se poate face ca să nu mai murim efectiv prostește, pentru că un zăpăcit trece linia continuă și intră în noi?
Topul cauzelor
După noi, discuția în jurul Codului Rutier este inutilă. Cu sau fără radare, șoferi teribiliști vor exista oricând. Iar aceștia află și acum de prezența unei mașini de poliție de la colegii de trafic, care le dau „flash”-uri sau de la radio, pentru că acțiunile poliției sunt făcute publice sau prin stațiile montate pe mașini. Studiile făcute în România arată că 62% dintre accidentele soldate cu victime s-au datorat șoferilor neatenți sau distrați la volan. Alte 12 procente dintre accidente au plecat de la folosirea telefonului mobil în timpul mersului. Pe locul trei, cu 7% din total, se află accidentele rezultate de faptul că atenția șoferului a fost distrasă de un eveniment exterior: alt accident, o fată cu fustă scurtă și picioare lungi sau un obiect oarecare. Pe scurt, neatenția sau teribilismul reprezintă principala cauză a accidentelor, de departe. Ce putem face?
Ziduri de beton
O soluție este efectuarea în punctele „fierbinți” din trafic a unor lucrări, care să rezolve o problemă specifică. Virajul la stânga spre Uricani a fost punctul în care multe mașini au fost lovite din lateral de șoferi neatenți veniți dinspre Lețcani. Problema a fost rezolvată prin introducerea unor separatoare de sens din beton care pur și simplu au făcut virajul imposibil. La fel se poate face și în alte puncte sensibile, pentru a împiedica depășirile pe contrasens. Practic, se înlocuiește linia continuă cu un zid continuu de beton. Este ideea folosită de fapt la autostrăzi, unde cele două sensuri de mers sunt clar delimitate. Doar că nu poți aplica această idee oriunde. Marcajele sunt și ele de multe ori inutile. Probabil că cea mai semnalizată șosea din județ este ieșirea din Iași prin Bucium. Ai tot felul de semne, indicatoare, butoni reflectorizanți și altele, aproape din metru în metru. Ceea ce nu îi împiedică pe șoferi să taie curbele în viteză.
Educația e soluția?
Marea problemă pare a fi, tot după studiile de specialitate, pur și simplu faptul că șoferii români sunt analfabeți din punct de vedere rutier. O treime din șoferi nu știu nici ce putere are motorul mașinii pe care o conduc, deci n-au habar de performanțele și modul în care aceasta reacționează când calcă pedala sau schimbă viteza. Când au făcut școala de șoferi, 36% dintre posesorii de permise auto au urmat mai puțin de zece ore de legislație rutieră. Deci, mai mult de o treime dintre șoferi nu știu că verdele intermitent dreapta permite virajul, dar nu-l face și obligatoriu, fiind valabilă și varianta mersului înainte. Nu râdeți, am întâlnit multe astfel de cazuri. Nu mai vorbim de dezbaterile de pe Facebook legate de prioritățile dintr-o girație cum este cea de la Fundație.
Pe șpagă
Un șofer din opt și-a luat permisul dând șpagă sau apelând la relații, deci sunt mari șanse ca și acesta să fie analfabet rutier. Când își cumpără mașina, doar 22,5% dintre șoferi sunt interesați de fiabilitatea acesteia sau siguranța în trafic pe care o oferă. Două treimi dintre șoferi sunt interesați doar de cât consumă. Peste 30% dintre șoferi spun că nu s-au confruntat niciodată în trafic cu situații în care să simtă că nu au cunoștințele necesare pentru a le face față, iar 32,7% dintre șoferi susțin că-și cunosc și stăpânesc foarte bine mașina. Aceasta, deși n-au habar ce motor are. Două treimi dintre șoferi consideră că atenția distributivă este cel mai important lucru când conduc. În traducere, vorbesc la telefon în timpul mersului, dar consideră că sunt destul de buni pentru a nu avea probleme. Trei sferturi dintre șoferi au condus obosiți, iar un sfert s-au urcat băuți la volan. Iar statisticile de acest gen pot continua aproape la nesfârșit.
Măsuri complementare
Pe scurt, șoferul mediu este neatent, infatuat și analfabet rutier. Dar e sigur pe el și pe faptul că lui nu i se poate întâmpla nimic pentru că un as al volanului. Cam asta e pedala pe care trebuie să calce poliția pentru a schimba ceva. Și, evident, autoritățile să lucreze continuu la semnalizarea zonelor cu risc ridicat de accidente, cu filtre și controale. Soluțiile nu se exclud, ci sunt complementare.