În 1998, prințul moștenitor al coroanei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, fiul reginei Savestița a II-a cum i s-ar traduce numele pe românește, adicătelea prințul Charles făcea prima sa vizită în România. Printre strămoșii lui se numără și Vlad Țepeș, așa că venea acasă. A vizitat Ardealul și nu i-a venit să creadă ce vede. I-au căzut plombele, cum s-ar zice. Și le-a adunat de pe jos și a rămas îndrăgostit de plaiurile noastre. Așa de îndrăgostit, că și-a cumpărat vreo zece proprietăți, inclusiv un conac boieresc. Așa de îndrăgostit, încât în documentarul Wild Carpathia, turnat în 2011, face o reclamă României cât nu i-a făcut tot corpul nostru diplomatic laolaltă. Așa de îndrăgostit, că acum câteva săptămâni a apărut într-un nou filmuleț de prezentare a țării noastre, recomandând românilor să-și petreacă vacanța acasă. E drept, când vorbește de România, alteța sa regală se referă de fapt la Ardeal, dar îl iertăm. Noi, ca moldoveni, ne gândim mai mult la Iași. Da, e drept, Ardealul are munți, are orașe scăpate de buldozerele comuniste, cetăți construite de nemți în Evul Mediu, pe care Iașul, Vasluiul sau Bârladul nu le au. Dar oare n-avem ce vinde?
Concept modern
Am mai vorbit noi cândva de stilul modern de turism, așa-numitul „city break”. Îți petreci pur și simplu fiecare weekend în alt oraș. Vizitezi centrul turistic, bei la vreo terasă, iar duminică seara te urci înapoi în avion și pleci acasă. Pentru aceasta, un centru vechi precum cel din Sighișoara, de exemplu, este ideal. E inclus în patrimoniul UNESCO, alături de cetățile dacice din munții Orăștie și bisericile de lemn din Maramureș, deci turistului japonez sau american i se garantează o marfă de calitate. Dar argumentul UNESCO este valabil doar pentru turistul care vizitează un oraș cu harta în mână, comparând constant realitatea cu fotografiile din ghidul de buzunar. Turistul european modern și contemporan e altfel, iar pentru el contează mai puțin dacă clădirea X este construită în sec. XIII sau este o replică modernă. Pare veche? Arată fain în poze? Atunci e bine.
Patru feluri diferite
Iar pe această felie din tortul turistic mondial pot intra și Iașul, Botoșaniul sau Bârladul. De fapt, ele se pot înfrupta chiar dintr-o felie mai mare, pentru că nu se rezumă la asta. În Sighișoara nu ai ce vizita în afara centrului vechi și a teraselor de acolo. Nici în Brașov sau în Miercurea Ciuc. Iașul are însă la îndemână cel puțin patru feluri diferite în meniul turistic, deci poate capta și altfel de turiști. Avem un centru vechi, din păcate dărăpănat și prost valorificat. Cu doar 9 milioane de euro, Botoșaniul și-a renovat fațadele caselor din centrul istoric și arată splendid. Nu trebuie să consolidezi și să refaci din temelii o casă veche. E suficient să astupi crăpăturile și să dai cu var. E rețeta pe care a aplicat-o și Oradea, în Ardeal.
Memoria iudaică
A doua felie, și ea slab valorificată, este reprezentată de turismul memoriei iudaice. Evreii țin foarte mult la strămoși și la trecut. În fiecare an, timp de o zi, Iașul găzduiește câteva sute de evrei veniți să vadă locurile unde au trăit părinții lor și unde bunicul le-a fost ucis în timpul Pogromului. Pentru ei, e o datorie, similară cu aprinsul unei lumânări la mormântul străbunicului dumneavoastră de la Eternitatea. Pentru noi, ar fi o bună ocazie de a valorifica turistic o tragedie istorică. Sună cinic, dar nu e. Unul dintre cele mai vizitate locuri din Polonia este lagărul de la Auschwitz. În 2018, i-au trecut porțile 2,1 milioane de vizitatori.
Rețetă care poate vinde
Moștenirea comunistă este un alt atu nevalorificat al Iașului. Avem suficiente clădiri emblematice pentru stilul arhitectural comunist și destule ruine industriale pentru a avea ce arăta. În combinație cu modalitățile moderne de valorificare a acestor ruine, cum ar fi proiectul artistic Hubrica ce funcționează în fostele ateliere de proiectare ale Moldomobila, comunismul este o rețetă care poate vinde.
Petreceri de noapte
Nu în ultimul rând, avem un germene un turism bine dezvoltat în alte orașe: cel de noapte. E drept, în condițiile actuale, el este ca și mort, dar va trece și pandemia asta odată și-odată. Cluburile ieșene, mai cu seamă cele din zona Palas, au devenit în ultimii ani ținta de weekend a sute de tineri care vin la Iași exclusiv pentru asta. În cea mai mare parte, este vorba de basarabeni, la care se adaugă tinerii noștri și studenții străini din Iași. Aceștia din urmă nu sunt însă turiști propriu-ziși. Însă faptul că tinerii basarabeni au ajuns să prefere cluburile din Iași celor din Chișinău pare să arate că proprietarii cluburilor de noapte de la noi au intuit corect gusturile celor care vor doar să se distreze o noapte. Deci, potențialul turistic al Iașului există, chiar în lipsa unor palate vechi, catedrale sau cetăți. Ține doar de noi să-l și fructificăm.