Pe la începutul acestui an, institutul european de statistică Eurostat a publicat o serie de date interesante despre România. Pe scurt, România este țara est-europeană cu cea mai bună performanță din punctul de vedere al evoluției economice după aderare. Dacă în 2007, produsul nostru intern brut reprezenta doar 39% din cel mediu european, zece ani mai târziu se ajunsese la 60%. Mai mult, decalajul dintre noi și europeni s-a redus inclusiv în perioada crizei economice din 2009 – 2011. Conform Eurostat, două treimi din reducerea decalajului s-a datorat apartenenței la piața unică, accesului producătorilor noștri la clienți și furnizori europeni. Absorbției de fonduri europene i se datorează doar o treime din ritmul de creștere al economiei noastre. Cu alte cuvinte, avem firme performante, dar un stat ineficient. Întrebarea la care nu a răspuns Eurostat a fost care stat e ineficient? La ce nivel gâfâie România? La nivel guvernamental sau local? Avem legi proaste sau funcționari incapabili? Și, la urma urmei, Iașul nostru cum stă în această privință?
Adevărul e la mijloc
Dacă e să ne luăm după reprezentanții opoziției locale, funcționarii și șefii de instituții habar n-au să acceseze fonduri europene. Dacă îi întrebăm pe aceștia din urmă, vor spune că ar depune ei proiecte, dar procedurile stabilite de statul român sunt atât de greoaie, că ți se face lehamite de atâtea întârzieri. Ca și în alte cazuri, adevărul este undeva la mijloc. Nu Uniunea Europeană ne impune cum trebuie să arate un ghid de finanțare și nici nu ne-a impus ca o licitație să dureze măcar două luni, dacă nu există contestații. Însuși faptul că guvernul actual a preferat, de exemplu, să finanțeze lucrările la modernizarea drumurilor și școlilor din comune cu bani de la buget, în loc să apese pedala finanțărilor europene indică faptul că ceva scârțâie la nivel central. Pe de altă parte, multe contestații nu ar exista, dacă funcționarii locali ar face caietele de sarcini ca lumea și nu s-ar bâlbâi la redactarea cererilor de finanțare. De vină sau de lăudat sunt și unii, și alții. Dacă trebuie să lăudăm sau, dimpotrivă, să înjurăm autoritățile ieșene pentru felul cum gestionează problema absorbției de fonduri europene veți decide dumneavoastră.
Comparații
A, că tot ziceam de opoziție. Acum vreo patru luni, un deputat ieșean bătea obrazul Primăriei pentru că nu ar fi absorbit în 2017 decât 0,07 milioane de euro, față de 14,3 milioane de euro absorbite de Oradea. Omul cita cifre date de Ministerul Dezvoltării. Le-am căutat și noi, pentru că ne frapa diferența. Firește, lucrurile nu stau chiar așa. Conform datelor oficiale ale Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul ministerului respectiv, municipiul Iași a cheltuit anul trecut din fonduri europene nerambursabile o sumă infimă, de 75.851 de lei. La rândul său, Consiliul Județean a cheltuit din aceeași sursă 1,7 milioane de lei. Totalul pe județ, inclusiv comunele și orașele, s-a ridicat la 25,19 milioane de lei. Pe aceeași coloană a tabelului, în dreptul Oradei este înscrisă cifra de 49.751 de lei, în dreptul CJ Bihor – 690.000 de lei, iar pe total județ, în Bihor au fost doar 5,16 milioane de lei. Unde stau ei mai bine ca noi, într-adevăr, este la totalul cheltuielilor făcute în cadrul proiectelor aferente cadrului financiar 2014 – 2020. Pe total județ în Bihor sunt 135 milioane de lei, din care 96 milioane de lei doar în municipiul Oradea. Județul nostru bifează până acum proiecte de 33,4 milioane de lei, din care 8,9 milioane de lei în municipiu. Bun, dar lăsând cifrele seci la o parte, ce fac ai noștri cu banii europeni? Ce-au făcut până acum? Ce au în plan?
S-a intrat la Braunstein
Chiar acum vreo săptămână, Primăria a semnat contractul de finanțare a reabilitării Palatului Braunstein din Piața Unirii. Este primul proiect major demarat anul acesta după multe peripeții. Inițial, proiectul fusese respins de la finanțare dintr-un motiv destul de ciudat: blocul de locuințe și viitorul centru cultural și expozițional aveau o intrare comună. S-au demarat totuși lucrările, cheltuindu-se 2,16 milioane de lei din banii municipiului, până să se obțină totuși finanțarea europeană. E vorba de 16 milioane de lei, adică vreo 3,4 milioane de euro. Un proiect mai puțin cunoscut la care s-a „lipit” Primăria, alături de 9 parteneri externi vizează întocmirea unor planuri de acțiune pentru reducerea emisiilor de carbon. E vorba de 1,6 milioane de euro, dar din această sumă Iașului îi va reveni doar 134.300 de euro. E în derulare, rămânând de văzut ce se va întâmpla până la urmă. Alți 150.000 de euro vor mai ajunge la Iași dintr-un alt proiect de acest tip, care vizează un plan de mobilitate urbană care să aibă ca rezultat un transport cu emisii cât mai reduse de carbon. E bine că după ani de zile în care a negat că Iașul ar avea o problemă cu poluarea, municipalitatea s-a gândit să abordeze problema. Din nou, rămâne de văzut ce va ieși.
Reabilitare termică
Pe ansamblu, nu se poate nega faptul că municipalitatea noastră este destul de întârziată în implementarea de proiecte cu finanțare externă. Planuri există multe, dar de la hârtie la practică e drum lung. Un proiect de 25,6 milioane de lei, din care 15,2 milioane de lei ar trebui să fie nerambursabili, vizează reabilitarea termică a 23 de blocuri din municipiu. Ar beneficia de proiect cam 1.000 de familii. Asta, dacă va fi și realizat. Avem experiența neplăcută a celor trei blocuri din Piața Unirii, care până la urmă au fost reabilitate pe banii Primăriei, pentru că proiectul european a fost un eșec.
Partea Iașului
Mult mai siguri sunt cei 58,3 milioane de euro destinați Iașului prin Programul Operațional Regional. Aceia sunt banii noștri, garantați. Doar să fim în stare să-i cheltuim până în 2022. Grosul acestor bani, respectiv aproape 43 milioane de euro urmează să fie cheltuiți pentru reabilitarea liniilor de tramvai rămase încă nerefăcute și pentru cumpărarea a 12 tramvaie noi. Se mai vrea înființarea a 62 de stații de închiriere a bicicletelor și înființarea unui sistem de e-ticketing, revitalizarea a cinci terenuri în suprafață totală de 1,3 ha, aparținând municipalității și aflate acum în stadiul de maidan părăsit, amenajarea zonei de agrement din C.A. Rosetti, a malului lacului CUG II și amenajarea a mici spații verzi pe unde se mai găsește o bucată de teren liberă în zona centrală. Din aceiași bani trebuie să se finanțeze de anul viitor construirea unui centru multifuncțional în zona Cicoarei, a unui centru sportiv tot acolo, construirea a două grădinițe și reabilitarea altor două, modernizarea campusului școlar al Colegiului „Gh. Asachi” și modernizarea laboratoarelor și atelierelor liceului de Mecatronică și Automatizări.
Transport ecologic
La capitolul transport ecologic ar mai intra două proiecte, în valoare de 52 milioane de euro, din care se vor cumpăra tramvaie și autobuze electrice. Acestea sunt însă inițiate de Ministerul Dezvoltării și de Administrația Fondului pentru Mediu, nu de municipalitate. Primăria noastră a fost doar suficient de isteață încât să nu rateze ocazia.
149 milioane de lei
Primăriei îi aparțin însă proiectele de reabilitare a sistemului de termoficare, în valoare de 86,6 milioane de lei, reabilitarea mănăstirii Frumoasa, de vreo 21,4 milioane de lei, cea a Băii Turcești, în valoare de 21,86 milioane de lei și reabilitarea termică a spitalului de Recuperare, de 19 milioane de lei.
Capitolul: drumuri județene
Și Consiliul Județean a demarat greu absorbția fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020. Abia la sfârșitul anului trecut s-a ajuns la semnarea contractelor de finanțare pentru restaurarea Casei Pogor, în valoare de 6,5 milioane de lei și a Casei Dosoftei, în valoare de 3,7 milioane de lei. Drumurile județene au reprezentat constant o prioritate pentru CJ și sunt pornite proiecte prin toate colțurile județului. Finanțare europeană au însă doar două proiecte, ambele în colaborare cu județe vecine. Unul vizează reabilitarea axei Iași – Suceava, respectiv a drumurilor județene pe o lungime totală de 167,9 km, pe județul nostru fiind vizat traseul Iași – Rediu – Gropnița – Coarnele Caprei – Belcești – Ceplenița – Scobinți – Lespezi. Valoarea totală a proiectului este de 327 milioane de lei. Valoarea investițiilor din județul nostru va fi de vreo 150 milioane de lei. Al doilea proiect este așa-numita axă strategică 2 Iași – Botoșani. De fapt, o bună parte a axei a fost deja reabilitată, proiectul fiind inițiat încă de pe vremea când președinte al CJ era Lucian Flaișer. Botoșănenii rămăseseră în urmă, așa că acum cea mai mare parte a lucrărilor se va face pe raza județului vecin. La noi a mai rămas doar un tronson de vreo 6 km, la Șipote. Asta ar însemna investiții de vreo 17 milioane de lei.
Centre tehnologice
Un proiect de vreo 3 milioane de euro vizează construirea unui centru de transfer tehnologic în agricultură și zootehnie. Deocamdată, el se află abia la început, finalizându-se doar procedura de achiziție a serviciilor de proiectare. Proiectul unui al doilea centru de transfer tehnologic, Innotech, a fost inițiat pentru a fi valorificată cumva clădirea Centrului Expozițional „Moldova” din CUG, care stă goală de ani de zile. Valoarea proiectului va fi tot de vreo 3 milioane de euro, aflându-se deocamdată la stadiul elaborării documentației tehnico-economice.
Listă importantă la CJ
Din urmă vine un proiect despre care s-a vorbit foarte mult în ultima vreme, cel al Sistemului de management al deșeurilor. A fost realizat cumva, târâș-grăpiș, acum vizându-se completarea infrastructurii și echipamentelor existente, pentru conformarea cu cerințele legislative ale Uniunii Europene. E vorba de o sumă de 36,7 milioane de lei, din care finanțarea nerambursabilă se ridică la aproape 27,7 milioane de lei. Tot proiect de mediu este considerată și reabilitarea Spitalului de Copii „Sf. Maria”, deși de fapt e vorba de o modernizare în toată regula. Este marele pariu al actualului CJ, finanțarea fiind deja obținută. În total, lucrările ar urma să coste 121,5 milioane de lei, din care CJ va contribui cu 33,25 milioane de lei. Pe lista de la CJ cu fonduri UE mai punem la capitolul proiecte: reabilitarea complexului de la Bojdeuca lui Creangă (1,7 milioane de euro), a Muzeului Eminescu din Copou (1,6 milioane de euro), refacerea stăreției de la Golia (1,7 milioane de euro). Trebuie adăugate și investiții prognozate de ApaVital în rețeaua de furnizare și canalizare, aproximativ 300 milioane de euro.
E mult, e puțin ce au ai noștri în lucru? Se putea mai bine? Sunt întrebări la care acum vă puteți răspunde dumneavoastră înșivă.