„Pădurea Clujenilor”, proiectul unui parc adevărat de care și Iașul ar avea nevoie

Acum vreo zece ani, pe când deasupra orașului nostru ploua cu euroii acordați de Comisia Europeană pentru dezvoltarea „polului de creștere Iași”, s-a lansat și ideea realizării de noi zone de agrement. Uniunea Europeană ne-a tras de mânecă încă de când am aderat că avem o problemă cu spațiile verzi urbane, mult prea puține față de populația existentă. Așa a apărut și ideea proiectului de realizare a unui nou parc pe C.A. Rosetti, la capătul pârtiei de schi de pe Sărărie. Ca la noi, a trecut mult timp degeaba, iar lucrările au început abia astă vară. Se vor termina peste încă doi ani, când zestrea de spații verzi a Iașului va mai crește cu 1,8 ha. Cam câte un pătrâțel cu latura de 25 cm pătrați pe cap de ieșean. Ca mai totdeauna când e vorba de un proiect local, ne-am aruncat ochii și peste gard. Ce am văzut, vă spunem și dumneavoastră. Drept comparație.

Similitudini
Cluj-Napoca are aceeași problemă a spațiilor verzi insuficiente pe care o are orice oraș mare din țara noastră. Modelul de dezvoltare impus de comuniști presupunea construirea de blocuri și fabrici, nu de parcuri. Ca și Iașul, și Clujul are cartiere întregi în care singura verdeață e cea a rarilor copaci de pe marginea străzilor sau buruienile crescute prin locurile de joacă ale copiilor. Și, ca și Iașul, Clujul are o zonă de periferie rămasă abandonată și înainte, și după 1989. Doar că la ei, C.A. Rosetti se cheamă bulevardul Muncii. Iar pe-acolo curge Someșul, nu Cacaina. De fapt, bulevardul Muncii clujean e mai mult un fel de strada Cicoarei, o zonă apropiată unor cartiere dens populate. Mărăștiul clujean e un fel de Dacia sau Alexandru de la noi, iar blocul gigant care străjuiește piața Mărăști zici că e matahala de bloc construit în anii ’80 în intersecția de la Zimbru.

Parcul Tineretului
Ei bine, această zonă a intrat în vizorul municipalității clujene spre reabilitare urbană. La noi, parcul de 1,8 ha din C.A. Rosetti va justifica cu greu banii cheltuiți. E așezat în afara orașului propriu-zis, zona fiind vizitată acum doar de ieșenii ieșiți la un grătar, în weekend. Parcul Tineretului sau Pădurea Clujenilor, cum este denumit oficial viitorul parc clujean se învecinează cu publicul țintă. Și, o spunem cu o oarecare invidie, e un proiect gândit la altă scară față de cel ieșean. La noi va fi un parc cu bănci, un mic lac și un amfiteatru și cam atât. Nici n-ar putea încăpea mai multe în doar 1,8 ha, adică un parc mai mic chiar decât cel al Expoziției. Proiectanții au avut probabil ca model zona lacului mic din Grădina Botanică. Pădurea clujenilor se va desfășura însă pe o suprafață de 21,3 ha și, culmea, fără o creștere proporțională a costurilor. Proiectul nostru va costa 14 milioane de lei. Cel clujean, 22,9 milioane de lei. Un cost crescut cu 50%, pentru o suprafață de 12 ori mai mare. Nu 800 lei/mp, ci doar 100 de lei/mp.

Ce va cuprinde
Din banii ăștia, se vor face plantații pentru stabilizarea solului și se va crea o zonă de protecție cu arbori pe 7 ha. Se vor amenaja zone de poiană, un punct de belvedere, o zonă de plimbare a câinilor, o grădină urbană închisă, dar și clădiri cu funcțiuni publice. Primii arbori au și fost plantați recent, în cadru festiv, de primarul proaspăt reales al Clujului. Un parc ca oricare altul, dar la o altă scară.

Tiroliană în parc
Din proiectul clujean ne-au atras atenția două elemente pe care nu le-am regăsit la al nostru. Bulevardul Muncii împarte parcul clujean în două, așa cum se întâmplă și la noi, cu bulevardul C.A. Rosetti. Doar că la noi, pentru a trece dintr-o parte într-alta, vizitatorii vor trebui să treacă un drum național, pe care se circulă cu viteză. Nu s-a gândit nimeni la altceva decât la banalele treceri de pietoni. La Cluj-Napoca s-a prevăzut construirea a două pasarele pietonale, pentru ca riscul unor accidente să fie eliminat. În plus, profitând de prezența dealului pe care îl stabilizează prin plantări de copaci, clujenii s-au gîndit să dea un plus de spectaculozitate parcului, montând o tiroliană. E o instalație des întâlnită în parcurile private de agrement, dar până acum nu sunt multe primării care să fi instalat așa ceva într-un parc public. La noi, se știe prea bine, s-a instalat ditamai instalația de telescaun, care a rămas nefolosită. Dimensiunile sunt comparabile: telescaunul nostru avea 180 de metri, tiroliana clujeană va avea 250 de metri. Ce nu înțelegem este de ce nu s-a prevăzut așa ceva și la noi. La Cluj-Napoca e un deal cu o diferență de nivel de doar 20 de metri. La noi, pârtia de schi ar asigura o diferență de nivel de 50 de metri, implicit se putea gândi un traseu mult mai lung și mai spectaculos. Chiar, de ce nu?