Acum aproape două decenii, în 2000 mai exact, conducerea de atunci a Consiliului Județean lansa un proiect menit să transforme Iașul într-un Silicon Valley al României. Parcul tehnologic Tehnopolis părea prima inițiativă care reușea să strângă la aceeași masă CJ, Primăria și universitățile Iașului. Fiecare cu ce știa să facă. CJ făcea proiectul, o universitate venea cu know-how în domeniul biotehnologiilor, alta cu audio-video, alta cu ecologia, alta cu IT-ul și tot așa. Parcul tehnologic, în cadrul căruia urma să funcționeze și un incubator de afaceri, a fost gândit ca un sprijin pentru mediul economic, o pepinieră de firme și o rampă de lansare pentru acestea. Într-o primă fază, urmau a fi create 400 de noi locuri de muncă, iar într-o a doua, alte 2.000. Până la urmă, a ieșit un sediu vamal de lux, cu vreo 50 de angajați, pe care s-au cheltuit 7,5 milioane de euro. Silicon Valley-ul ieșean a rămas o frumoasă intenție nobilă, deși nimeni nu contestă potențialul IT al Iașului. Dincolo de Carpați, Cluj-Napoca a pierdut 12 ani cu un primar excentric și încă 8 ani căutându-și drumul. Până la urmă, se pare că l-a găsit. Azi vom vorbi despre Solicon Valley-ul clujean. Ca și în alte situații, ne-au cam luat-o înainte.
A încolțit ideea
Proiectul „Cluj, Innovation City” a fost lansat abia prin 2012. Tipic ardelenește, s-au mișcat lent, dar au făcut-o temeinic. Întâi au constituit un cluster IT, adică o grupare de producători și utilizatori din domeniu, autorități locale și șase universități, pe care l-au pus să studieze. Inițial, obiectivul a fost doar de a facilita trecerea industriei IT locale de la simpla producere de bucățele de program pentru firme străine, la una bazată pe inovare și produse proprii. După ce au stat cu gheața-n cap și picioarele în apă rece o vreme, membrii clusterului au ajuns însă la concluzia că se pot scoate la o adică bani frumoși, iar un parc industrial pe profil IT ar fi cea mai bună variantă.
500 milioane de euro
Ideea s-a transformat în 2013 într-un proiect amplu, pe patru direcții strategice: sănătate, bioeconomie, IT, energie regenerabilă și mediu. Aproape aceleași domenii intenționate și la Tehnopolis-ul ieșean. În cifre, proiectul clujean înseamnă 200 ha de teren, față de doar 10 ha la Tehnopolis și investiții de 500 milioane de euro. În banii ăștia ar urma să intre construcția și dotarea clădirilor și laboratoarelor, infrastructura necesară ansamblului, care este construit în plin câmp, ca și unele programe pe zona de educație și cercetare. În 2014, clujenii au obținut și girul președintelui Traian Băsescu, ba chiar și pe cel al președintelui de atunci al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, proiectul căpătând un caracter prioritar în politica economică a României.
Institute de cercetare
Până acum, în cadrul „Cluj Innovation City” au fost propuse 32 de proiecte, care constau în centre de cercetare grupate pe domenii strategice, un centru de inovare în IT, altul în Științele Vieții, altul în Mediu și Energie, iar un al patrulea, de inovare în sănătate. Fiecare astfel de centru va grupa mai multe institute de cercetare, cu activități complementare. Acum trei ani au început și lucrările propriu-zise de construcție pe componente, respectiv construirea Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative – CREIC și Centrul de sprijinire a afacerilor „Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprinderi” – Zona Metropolitană Cluj (TEAM-ZMC) și drumul de acces dinspre Cluj spre zona Lomb. Un fel de Cicoarei clujean, fără Bahlui și fără construcții ilegale. Cele două clădiri au fost ridicate în proporție de 80%, iar drumul e ca și gata. Cele trei componente reprezintă o valoare totală de 7 milioane de euro. În bună parte, bani europeni. Parțial, bani locali.
100.000 de clujeni
Tot două clădiri au fost construite de Consiliul nostru Județean și la Tehnopolis, așa-numitele Duplex și Nucleus, dar lucrurile s-au oprit aici. Clujul și-a trasat direcțiile și pentru etapa a doua a proiectului, cea care contează, la urma urmei. Chiar săptămâna trecută Cluj-Napoca a găzduit o conferință europeană în domeniul IT, o bună ocazie de a se prezenta proiectul marilor actori europeni ai acestei industrii. Dacă lucrurile merg cum se dorește, iar până acum Clujul ne-a obișnuit să le meargă, în următorii 15 ani vor fi create 20.000 de noi locuri de muncă, iar parcul IT va susține viața a 100.000 de clujeni. Dintr-un singur proiect. Despre el, primarul Emil Boc spune că este proiectul care „va aduce copiii noștri acasă”. Sau măcar îi va împiedica pe cei rămași să mai fugă. La Iași, încă se anunță ca prioritate pentru municipalitatea noastră deschiderea față de mediul de afaceri, mediul universitar sau cel de cercetare și inovare. Refrene pe care le tot auzim de ceva ani.