”Nu mai vrem paradă, vrem autostradă!”. Cam ăsta a fost mesajul cu care mai-marii de la București veniți să se facă văzuți în Piața Unirii au fost întâmpinați vinerea trecută la Iași. Obișnuiți că ieșenii au evitat până acum orice acțiune politică pe 24 ianuarie, politicienii au venit la Iași ca în excursie: „Mergem și la ăștia, ne văd, ne votează, i-am mai păcălit o dată”. Reacția publicului i-a surprins, prim-ministrul chiar luând-o razna cu teoria conspirației, că partidele din opoziție și-au adus oamenii să-i huiduie pe ei, marii oameni de stat, că au venit nu știu ce galerii de fotbal să le strice lor Unirea și alte prostii dintr-astea. Până la urmă, s-a apucat să improvizeze un discurs cu care să-i dea cu var pe moldoveni, promițând din nou autostradă. Până și președintele a mai băgat în discursul lui câteva rânduri despre principalul proiect de dezvoltare a Moldovei. Dar se va face, până la urmă?
Țara, o anexă
O spunem de la bun început, ca să nu fie discuții. La Iași, politicienii au spus ce-au vrut ieșenii să audă. Iohannis a improvizat, evident. În discursul prezidențial, a pomenit despre autostradă doar într-un scurt paragraf, de 58 de cuvinte, la final. Un fel de „Hai să zic ceva și despre autostradă, că s-au supărat ăștia”. Iar despre seriozitatea lui Ludovic Orban, ne-am lămurit de mult. Toate declarațiile pe care le-a făcut de la începutul anului pe tema infrastructurii rutiere au fost despre… Comarnic – Brașov. Adică despre autostrada aia proiectată ca bucureștenii să ajungă mai repede la Poiana Brașov. Într-o declarație făcută la un post de televiziune central, premierul spunea: „Este o prioritate pentru noi. Dacă eu aș fi rămas ministru al transporturilor în 2008, după alegerile parlamentare, vă garantez că acest tronson era gata. Cum ar fi fost gata și Sibiu – Pitești și Centura Bucureștiului”. Ați văzut „Moldova” sau „Iași”? Cam ăștia sunt politicienii noștri. Nu văd mai departe de centura Bucureștiului. Pentru ei, toată țara este doar o anexă a capitalei.
Mai puține fonduri UE
La Iași, Orban a spus că Guvernul pe care îl conduce îl va face pe dracul ghem să obțină finanțarea lucrărilor la autostrada Iași – Târgu Mureș în cadrul exercițiului financiar multiannual 2021-2027. Omul a coafat realitatea cu bună știință. Pentru perioada 2014-2020, adică exercițiul financiar european curent, România a beneficiat cam de 11 miliarde euro pentru proiecte majore de infrastructură. Din total, 5 miliarde au însemnat bani pentru infrastructura de transport, bani care în bună parte nu s-au cheltuit. Logic, UE a tras concluzia că nu ne trebuie bani pentru transport, așa că în următorii 7 ani va da mai puțin: 7,8 miliarde euro. Iar lista de investiții este deja întocmită. Guvernul a propus Comisiei Europene două scenarii de investiții. În primul, se vor aloca bani pentru autostrăzile Ploiești – Buzău, Buzău – Focșani, Focșani – Bacău și pentru modernizarea căii ferate Arad – Timișoara. Al doilea scenariu prevede căile ferate Arad – Timișoara și Timișoara – Caransebeș. Alte proiecte se vor finanța dacă vor rămâne bani.
Proiecte fazate?
Mai grav, există proiecte deja demarate cu fonduri europene, cum este A0, adică centura București Sud și aflate în întârziere. Este posibil ca acestea să fie fazate, adică mutate pe exercițiul financiar următor, urmând a se finanța din acesta. Altfel spus, după ce că sunt puțini bani, este foarte posibil ca aceștia să se cheltuiască pentru lucrări deja începute, nu pentru proiecte noi.
Scenarii
Astea ar fi veștile proaste. Există totuși și vești bune? Se poate face ceva? Teoretic, există trei posibilități de acțiune. Din păcate, niciuna nu se află în mâine Iașului. În primul rând, România poate cere mai mulți bani. Chestia asta se discută în Consiliul European, unde suntem reprezentați de președinte sau prim-ministru. Dacă n-am fost în stare să cheltuim ce am primit până acum, puțin probabil să ni se dea ceva în plus. În al doilea rând, sumele necheltuite pe anumite programe, pot fi transferate pe altele, dacă țara respective o solicită. S-a mai făcut asta la noi. Doar că de cerut, tot Guvernul trebuie să o ceară. De la nivel regional sau județean poate pleca doar o propunere către București, nu direct către Bruxelles. A treia posibilitate este negocierea direct cu Bruxelles-ul. Este exact ce a încercat să facă, de exemplu, primarul din Cluj-Napoca, plictisit de cât plimba Ministerul Sănătății hârtiile referitoare la Spitalul Regional de Urgență din Ardeal dintr-un sertar într-altul. Boc a vorbit singur. În principiu, Comisia Europeană nu are nimic împotrivă să dea banii direct regiunii care are nevoie de ei. De fapt, chiar recomandă acest lucru, iar modelul este practicat pe scară largă, tocmai pentru că lucrurile se văd altfel de la nivel local decât din Capitală, iar gradul de absorbție a fondurilor europene este mai ridicat. În state precum Germania sau Franța, se merge pe modelul regional. În altele, cum sunt mai ales cele foste comuniste, pe modelul centralist, în care prioritatea investițiilor se stabilește la nivel de ministere. Doar că asta e decizia strictă a fiecărui stat. UE nu se bagă. Iar cât timp Bucureștiul nostru nu va înțelege să mai renunțe la atribuțiile de Capitală în favoarea centrelor administrative regionale, o să așteptăm mult și bine autostrada.
(sursa foto sus: http://130km.ro/)