Mai zilele trecute, cum frunzăream noi presa, ne-a căzut sub ochi un articol despre Asociația Metropolitană de Transport Public. Știți dumneavoastră, asociația aceea care grupează municipiul și comunele apropiate, constituită pentru a înființa un sistem de transport în comun care să unească zona metropolitană. A fost lansată cu surle și trâmbițe anul trecut, în plină campanie electorală. Iar primul lucru pe care l-am auzit de atunci despre ea a fost știrea de care vă spuneam: asociația a fost înființată oficial, cu patalama de la Tribunal. A durat „doar” un an de când a fost anunțată. Și ne-am adus aminte de altă asociație, de care am vorbit și noi la un moment dat, una mare, cu obiective ambițioase – „Moldova se dezvoltă”. Cum, ați și uitat de ea? Ne vom reaminti împreună azi.
Mai multe asociații
Pe la sfârșitul lui 2018, primarii marilor orașe din Ardeal s-au unit într-o asociație, denumită „Alianța Vestului”, cu scopul de a-și promova proiectele comune. O autostradă interesează mai multe județe. La fel, o cale ferată, pentru a da doar aceste exemple. După ei, s-au luat orașele mari din Muntenia, inclusiv București. După ei, și noi, la pachet cu primarii din Botoșani, Piatra Neamț, Roman, Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Vatra Dornei. Scopul acesteia: susținerea proiectelor cu impact regional.
A început cu Delta
Ideea nu era nouă. Nici ardelenii nu inventaseră apa caldă. Și ei, la rându-le, se luaseră după o asociație înființată pentru promovarea Deltei Dunării și care reușise să atragă deja 1,3 miliarde euro, fonduri nerambursabile, pentru proiecte de mediu și dezvoltarea turismului în zonă. Merseseră pur și simplu la Bruxelles cu mapa de proiecte sub braț, fără escală la mai știm noi care minister din București și se întorseseră acasă cu banii. Uniunea Europeană pune mare preț pe descentralizare, pe inițiativa locală și regională, așa că i-a așteptat pe tulceni cu diplomatul plin cu bancnote. Ce s-a întâmplat însă la Iași?
Nicio mișcare
Păi, nimic. Absolut nimic, în cei aproape doi ani trecuți de la înființarea asociației. S-au întâlnit primarii orașelor implicate, în vreo două rânduri, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, s-au tras în poză și gata. Pe urmă, a mai fost o întâlnire, poate două, la care însă nu au mai ajuns toți, că nu mai era nevoie. La urma urmei, alegerile trecuseră. Și nu s-a mai făcut niciun pas, cât de mic. La ora la care vorbim, Asociația nu are nici măcar o pagină de Facebook, care se poate face în 5 minute, ca să arate că există. Nici nu mai vorbim să se fi apucat de vreun proiect comun. De ce? O problemă ar putea fi tocmai motivul real pentru care a fost înființată: campania electorală. Primarii se voiau realeși, deci dădea bine să prezinte o inițiativă „modernă”, pentru a mai ciuguli niște voturi. Dincolo de asta, însă, mai sunt două probleme mari.
Proiectele sunt ale altora
Una constă în înseși proiectele anunțate ca prioritar: autostrada A8 Iași – Târgu Mureș, autostrada A7 București – Siret, autostrada Suceava – Satu Mare și Spitalul Regional de Urgențe. Ce au acestea în comun? Faptul că sunt în fapt proiecte guvernamentale, gestionate cap-coadă de Guvern și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, respectiv Ministerul Sănătății. Primarii marilor orașe din Moldova nu au nicio atribuție în realizarea acestora. N-au ștampile de dat, n-au documentații de întocmit, n-au studii de redactat. Și atunci, ce să facă efectiv, să fluture stegulețe în fața Palatului Victoria?
Doar simple vorbe
Bun, dar pe listă există și proiecte în care Guvernul nu are nicio treabă și pentru care, deci, primarii de care vorbeam ar putea să se agite. De exemplu, pe listă se afla și o idee de circuit turistic prin cele două jumătăți ale Moldovei, dintr-o parte în alta a Prutului. Ideea în sine e atât de veche, că ne-am plictisit de când o așteptăm să și fie realizată, dar asta nu importă. E foarte ok, doar că are un mic cusur: obiectivele interesante în cele două Moldove nu țin neapărat de primarii marilor orașe. De-o pildă, ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare se află într-o comună, la Dobrovăț. Sanctuarul românismului, Putna, este ea însăși o comună. Pentru a fi prinse și astfel de obiective în proiect, ar trebui ca în asociație să fie cooptate fie toate comunele în care este ceva de văzut, fie consiliile județene și, respectiv, raionale, care au date centralizate. Or, nimeni nu s-a gândit la ele. Cum să faci un proiect care să intereseze mai multe județe, fără să ai pe-aproape tocmai reprezentanții județelor în cauză? Pe scurt, o inițiativă care ar fi putut fi frumoasă se împotmolește încă de la start. Nu se face nimic, pentru că nici nu s-a dorit asta. A fost doar vorba de voturi și atât.