Cineva spunea odată, la o dezbatere televizată dacă nu greșim, că dacă Bulgaria n-ar fi existat, ea ar fi trebuit inventată. Grație bulgarilor ne putem lăuda cu primul imperiu fondat de români, țaratul bulgaro-vlah al fraților Assan. Dacă nu erau ei, nu aveam unde să ne batem cu turcii pentru independență. Fără ei, n-am fi avut, pe vremea lui Ceaușescu, unde să schimbăm canalul pentru a prinde la televizor și altceva decât odele aduse mărețului cârmaci. Fără ei, n-am avea unde să ne facem vacanțele de vară, în afară de Mamaia și insulele grecești. Și tot fără ei, n-am avea termen de comparație în Uniunea Europeană. Am fi cei mai slabi la mai toate capitolele. Cu ei, ne putem mândri că există unii încă mai jerpeliți ca românii. Pentru noi, ca moldoveni, bulgarii sunt cu atât mai importanți. Doar două regiuni din UE sunt mai sărace decât Regiunea Nord-Est. Ambele sunt în Bulgaria. Fără ele, am fi coada cozii.
Clasamentul codașilor
Pe scurt, la această oră, PIB-ul Regiunii Nord-Est reprezintă doar 34,4% din media UE, cel mai scăzut nivel din toată România. În Bulgaria, Iujen Țentralen ajunge, ca PIB, la doar 31,66% din media europeană, iar Ceverozapaden, la 29,68%. Din păcate, ca orice statistică, și aceasta este relativă. Cele două regiuni, una aflată în sud-estul Bulgariei, spre Turcia, iar cealaltă în nord-vest, în jurul Vidinului, se află în creștere mai rapidă ca Regiunea Nord-Est, iar perspectivele lor sunt mai roz ca ale noastre. Pe scurt, săracii noștri rămân săraci, în timp ce ai lor încep să o ducă mai bine. Din fericire pentru ei și din păcate pentru conceptul nostru strămoșesc de capră a vecinului.
Au crescut mai bine
La intrarea noastră și a bulgarilor în UE, cea mai săracă decilă era și la noi, și la ei, cam la fel. Am spus „decilă” ca să vedeți că știm să vorbim și statistică, nu doar română. Era mai simplu să spunem „zecime”, dar n-ar fi sunat la fel de elevat. Ideea e că cei mai săraci 10% dintre români, concentrați în Moldova, Muntenia și Oltenia, trăiau în 2007 cu 556 euro anual, adică 46 euro lunar. „Omologii” bulgari, din cele două regiuni cu nume imposibile pe care le-am pomenit mai sus, trăiau cu 548 de euro anual, adică 45,6 euro lunar. Economiile ambelor țări au beneficiat din plin de intrarea în UE. Vă mai amintiți, desigur, frumosul an 2008, când economia „duduia”, vorba unui fost prim-ministru, nu? În doar doi ani, veniturile medii ale celor mai săraci 10% dintre români crescuseră cu 53%, la 850 euro anual. Spre oftica noastră însă, în același interval, bulgarii își dublaseră veniturile și ne arătau acum ceafa groasă din fața noastră. Cei mai săraci bulgari aveau în 2009 câte 100 de euro lunar de cheltuit pe gogoșari și ardei iuți. 1.193 de euro anual, mai exact.
Diferențe mari
Pe urmă, a venit criza. Greu i-a fost lumii, greu ne-a fost și nouă. Și încă nu ne-am revenit, de fapt. Săracii noștri trăiesc în medie cu 714 euro anual, mult sub nivelul atins în 2009. Peste Dunăre, bulgarii continuă să crească, veniturile celei mai sărace decile ajungând la 1.339 de euro anual. În rezumat, veniturile românilor săraci au crescut cu 28% în 8 ani, ale bulgarilor, cu 144%.
Îmbogățiții crizei
Interesantă mai este încă o comparație. Săracii noștri cumulează 1,5% din avuția națională, față de 1,9% în 2007. Pe ansamblu deci, veniturile celor mai săraci 10% dintre români au crescut într-un ritm mai lent decât ale celorlalți, diferența față de clasa medie sau față de bogați adâncindu-se. Cei mai bogați 10% dintre români au acum 8,3% din avuția națională, față de doar 6% în 2007, deci s-au îmbogățit încă mai mult. Celebra prăpastie dintre săraci și bogați s-a adâncit în România, de la intrarea în UE, în loc să se micșoreze. Bulgaria a avut parte de o evoluție diferită. Săracii lor au devenit cu aproape un sfert mai bogați, cumulând 2,2% din avuția națională, față de 1,8% în 2007. S-au îmbogățit și bogații, dar nesemnificativ. Față de 6,2% din avuția națională în 2007, cefele late bulgărești au acum 6,4%. O evoluție mai echilibrată, o prăpastie socială mai mică.
Adevăruri tulburătoare
Farmecul statisticii rezidă și în faptul că cifrele seci arată de multe ori adevăruri tulburătoare. Dacă e să traducem șirul de cifre din paragraful anterior în cuvinte mai omenești, am spune că în timp ce politicienii și oamenii noștri de afaceri au fost preocupați în acești ani să mai pună un strat de osânză sub curele, ai lor nu că s-ar fi omorât cu firea pentru țară, dar au dat mai mult acesteia decât au luat de la ea.
Mai bine la ei
Pentru a da cel mai evident exemplu, de unde vine de altfel și relativa prosperitate a celor mai săraci bulgari față de cei mai săraci români, vom vorbi puțin de capitolul la care am rămas chiar coada cozii în Europa. Infrastructura, firește. Bulgarii au anunțat recent atacarea ultimului tronson din șoseaua de centură a Sofiei, în profil de autostradă. Mai au oleacă și o termină. Cu trei benzi pe sens. La noi, din cei 72 km ai centurii Bucureștiului, ca să vorbim tot de capitală, doar 20 km sunt modernizați. Cu doar două benzi pe sens, mari și late. Bulgarii au 786 km de autostrăzi în total, cu 50 km mai mulți decât România. Asta, în condițiile în care Bulgaria este jumătate cât noi, atât ca suprafață, cât și ca populație. Dintre autostrăzile lor, una trece prin regiunea Iujen Țentralen, una dintre cele două cele mai sărace. Acum, regiunea este unită de Sofia și de Burgas, cel mai important port al Bulgariei, printr-o autostradă. În lucru mai este o autostradă, care traversează regiunea, legând-o de Turcia. Iar regiunea Iujen Țentralen recuperează economic din plin în ultimii ani. România este „campioană” în Europa la numărul de restricții de viteză pe kilometru de cale ferată. Într-un astfel de top, bulgarii sunt cu patru poziții deasupra noastră. În bine, firește.
Legenă foto: Pe scurt, la această oră, PIB-ul Regiunii Nord-Est reprezintă doar 34,4% din media UE, cel mai scăzut nivel din toată România. În Bulgaria, Iujen Țentralen ajunge, ca PIB, la doar 31,66% din media europeană, iar Ceverozapaden, la 29,68%. Cu mov sunt marcate regiunile care au PIB-ul sub medie, cu albastru cele care au PIB-ul peste medie. Astfel, din România doar regiunea București – Ilfov se ridică la nivelul țărilor puternice din Europa (sursa: Eurostat – Institutul de Statistică al Uniunii Europene)