Despre politicieni se spune, de obicei, că-și uită promisiunile de la mână până la gură. E drept, și alegătorii uită ce li s-a promis, așa că ciclul promisiuni făcute – alegeri – promisiuni uitate se poate repeta la nesfârșit. Cam așa e democrația oriunde în lume, n-am descoperit noi roata. Niște alegeri ne așteaptă și anul ăsta, respectiv alegeri locale și alegeri generale. Care pot fi la termen (iunie și decembrie). Sau comasate, cele parlamentare fiind, așadar, anticipate. Alegerile de anul ăsta sunt mult mai importante ca altele. De fapt, sunt primele alegeri a căror miză reală nu este doar de moment.
Prezidențiale și parlamentare
Când a fost modificată Constituția, în 2003, una dintre deciziile luate a fost de modificare a lungimii mandatului prezidențial. Iliescu și Constantinescu au stat câte patru ani în scaun, alegerile prezidențiale desfășurându-se odată cu cele parlamentare. Acest lucru permitea președintelui în funcție să participe la alegerile următoare pe post de locomotivă electorală ceea ce pe de o parte dădea un avantaj electoral partidului din care făcea parte, iar pe de altă parte făcea ca neutralitatea președintelui să devină o simplă vorbă în vânt. Ca atare, s-a decis ca mandatul președintelui să aibă cinci ani, decalându-se astfel alegerile prezidențiale de cele parlamentare. Anul de organizare a celor două alegeri coincide doar la două decenii odată. Ei bine, în 2024 acest decalaj va dispărea. Mandatul președintelui actual va expira odată cu cel al Parlamentului.
Toate în 2024
Și alegerile pentru Parlamentul European se desfășoară la 5 ani o dată, fiind astfel decalate de cele pentru Parlamentul național. Anul trecut au avut loc alegeri europarlamentare. Așadar, următoarele vor avea loc tot în 2024. În fine, tot în 2024 vor avea loc, la termenul lor, alegerile locale și cele generale. Deci, patru rânduri de alegeri într-un singur an. Și tocmai de asta cele două scrutinuri din acest an devin esențiale pentru orice partid. Cine câștigă acum face cărțile pentru 2024, deci are toate șansele să stea la putere nu doar patru ani, ci opt. Aceasta este marea miză a alegerilor din acest an.
La început de iunie
Primele alegeri ar trebui să fie cele locale. Conform legii, data exactă a desfășurării lor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, emisă cu cel puțin 75 de zile înainte, astfel încât să fie timp destul pentru înregistrarea candidaturilor, pentru tipărirea buletinelor de vot, pentru campanie electorală și toate celelalte. Am putea paria totuși că ele se vor desfășura pe 7 iunie. Prin tradiție, alegerile locale se organizează la începutul lunii iunie, de regulă în prima duminică a lunii. Totodată, Curtea Constituțională a decis în 2012 că mandatele aleșilor nu pot fi prelungite decât în caz de război sau de catastrofă. Ultimele alegeri locale au avut loc pe 5 iunie, deci e aproape obligatoriu ca următoarele să aibă loc în prima duminică a lunii, adică pe 7. Atunci vor fi aleși primarii, consilierii locali și cei județeni.
Cele mai importante
Alegerile locale sunt cele mai importante pentru orice partid. La alegerile parlamentare sau prezidențiale, este esențial să ai cât mai mulți oameni în teritoriu. Sociologii au calculat influența pe care o au afișele, banerele sau spoturile electorale difuzate la televizor sau prin ziare: plus/minus un procent, adică mai nimic. Pentru a câștiga alegerile parlamentare sau prezidențiale trebuie să ai oameni care să meargă din ușă în ușă și care să aibă putere de convingere în rândul alegătorilor. Pe cine te poți baza la Ipatele, Sirețel sau Coarnele Caprei? Evident, pe primar și pe consilierii locali din partidul tău. Orice vot obții la alegerile locale se va întoarce cu dobândă la alegerile generale.
Anticipate au ba?
Teoretic, alegerile generale ar trebuie să aibă loc în decembrie, probabil pe 13. Da, știm, e oleacă aiurea să organizezi alegeri în mijlocul lui decembrie, când eventual e ger, ninge sau viscolește. Asta s-a spus și în 2016, când alegerile au fost programate pe 11 decembrie. Au fost voci care au cerut ca ele să aibă loc prin noiembrie, când încă mai e cald cât de cât. Parlamentarii s-au opus vehement, pentru că aceasta ar fi însemnat să renunțe de bunăvoie la o lună de mandat, adică la o leafă. Prin urmare, următoarele alegeri generale vor fi organizate cel mai probabil după ce expiră mandatele actualilor deputați și senatori. Iar prima duminică după data de 11 decembrie pică pe 13. Iar cine cîștigă alegerile generale, face Guvernul. Iar cine face Guvernul și deține majoritatea în Parlament are în mâini bugetul țării. Iar dacă știi să distribui banii, te asiguri de simpatia oamenilor și de voturile lor. Deci, ai în mâini cheile alegerilor din 2024.
Două întrebări, totuși, persistă: vor fi anticipate? Iar primarii vor fi aleși într-un singur tur sau în două?