La Cluj-Napoca funcționează de 4-5 ani o chestie numită haios „Centrul de inovare și imaginație civică”. E o structură aflată în subordinea primăriei locale, gândită ca un cadru de dezbatere pentru cetățeni. Periodic, se lansează câte o temă de genul „mobilitate”, „locuire” sau „piața Karl Liebknecht și străzile adiacente”, iar cetățenii sunt chemați să-și dea și ei cu presupusul. Pe urmă, ideile sunt trimise la primărie pentru a fi transformate în proiecte concrete. Iar o dată pe an, se dau și premii participanților la dezbateri, în ideea de a încuraja implicarea cetățenilor. La urma urmei, primăria Cluj-Napoca funcționează pentru clujeni, nu? Modelul ar putea fi preluat și la Iași. Dar nu e.
Studiu de peste 50 de pagini
Una dintre temele de discuții din toamna trecută a fost piața Mărăști. E vorba practic de buricul buricului târgului, în variantă clujeană. Centru geografic, centru de trafic, centru de tot ce vreți, mai puțin spațiu pentru publicul larg. Un fel de Podu Roș de la noi ca trafic, combinat cu rondul de la Fundație, că și acesta tot pe un drum european e amplasat. Dezbaterea de la Cluj nu s-a limitat însă la aspectele legate de trafic. S-au ridicat mâini ale locatarilor din blocurile adiacente, care s-au plâns de traficul auto, de mașinile cocoțate pe trotuarele prea înguste și de lipsa copacilor. Au mai vorbit bicicliștii care-și riscă viața în orice intersecție. S-au mai trezit alții de pe străzi lăturalnice, care au adus vorba de parcări. Până la urmă, în dezbatere a fost cuprinsă reamenajarea unei zone de 26 ha. Ca și cum, într-o dezbatere despre rondul de la Fundație, s-ar discuta tot Copoul. A rezultat un studiu de peste 50 de pagini, care tratează detaliat orice aspect urbanistic imaginabil.
Lucrări complexe
În final, reamenajarea pieței Mărăști va viza excluderea, pe cât posibil, a mașinilor și împingerea acestora spre centrul bulevardului. Acest „exil” va permite înființarea de benzi dedicate transportului public, a pistelor de biciclete și amanajarea de stații de taxi. Dacă la noi, orice reamenajare începe cu zgomot de drujbe, în centrul Clujului urmează să apară încă un hectar de spații verzi noi. Culmea, vor apărea și locuri de joacă, în spații eliberate de mașini. În zonă vor fi amenajate cinci parcări noi, cu vreo 600 de locuri situate în subteran și încă aproape atâtea suprateran. Și, să nu uităm că vorbim de Cluj-Napoca, un oraș mult mai vechi decât Iașul. La noi, dacă sapi două pene de hârleț, dai de hrubele vreunei case boierești. La Cluj-Napoca, dai de castre romane și ruine dacice. Amenajarea a orice în subteran este mult mai complicată la Cluj. Acolo dai de monumente de clasă A, de interes național. La noi, în general sunt ruine de clasă B, de interes local. Cerințele pentru descărcarea arheologică sunt altele. În final, piața Mărăști din Cluj-Napoca va semăna cu bulevardul Unirii din București, ăla care duce spre Casa Poporului. Mă rog, fără fântâni arteziene, dar cu mai mulți copaci.
La noi de ce nu?
Dar știți ce nu reușim să înțelegem? Bun, clujenii fac și dreg. Dar la noi de ce nu se poate? E așa de greu pentru funcționarii Primăriei noastre să iasă din birouri și să discute cu ieșenii? Nu pentru ei lucrează, în fond? Chiar crede un inginer al municipalității, venit din Păcurari, că știe mai bine ce lipsește din zona blocurilor de pe aleea Decebal? Sau știe mai bine primarul, care vine la muncă din Galata, cu mașina, cum se circulă pe trotuarele de pe Primăverii?