Acum vreo lună, era în vogă pe internet un videoclip de prezentare a Republicii Moldova, în care un străin căruia i se defectase mașina începe să umble brambura peste dealuri, ajungând până la urmă să se bucure de ospitalitatea unui moș dintr-un sat oarecare. Clipul este ușor naiv, dar drăguț în felul lui. O încercare de a vinde din punct de vedere turistic locuri banale. S-a vorbit mult despre acest clip din cauza asemănării între actorul basarabean care-l interpreta pe străin și actorul american Brad Pitt. Mă rog, o fi semănând, dar dacă nu vedeam un titlu de genul „Brad Pitt într-un clip de promovare a Republicii Moldova” nu ne-am fi dat seama. Totuși, ideea nu e rea. Republica Moldova e o țară fără resurse naturale de exploatat, în afară de lut, cernoziom și calcar. Industrie de vârf nu au, păduri nu și tot așa. De fapt, n-au mai nimic. Așa că încearcă să vândă acest nimic în orice fel. Or, ce poți vinde când nu ai nimic? Povești și imagini. Despre ele vom vorbi și noi azi. Nu de alta, dar România noastră pare să nu fi învățat încă să se vândă turiștilor cu bani.
În format 3D
Ultima găselniță basarabeană în materie de turism este reprezentată de viitoarele pașapoarte biometrice, care vor fi lansate în februarie. Printre diversele elemente de siguranță se numără și desene în format 3D, dar nu cu stema statului sau vreo imagine abstractă, ci cu locuri interesante pentru turiști. Arcul de triumf din Chișinău, mănăstirea Căpriana sau Orheiul Vechi sunt astfel de imagini. Mai știi? Poate vede vreun vameș olandez poza și îi trece prin cap să-și petreacă vacanța în Basarabia. Nu strică niște euro în plus. Agenția Națională pentru Turism Receptor din Moldova, că așa se cheamă instituția lor de profil, a lansat și un concurs pentru adolescenții basarabeni, invitați să facă filmulețe de prezentare a unor locuri interesante. Cine strânge mai multe like-uri câștigă o excursie de o zi cu gașca lui și o vedetă locală, încheiată cu o plimbare cu balonul.
Mănăstiri rupestre
Iar locuri frumoase au basarabenii tot înainte. Am mai vorbit noi de cramele de la Mileștii Mici, cele mai mari din lume, atât de mari încât mergi prin ele cu mașina, în tuneluri aplicându-se regulile obișnuite de circulație. Cramele au fost amenajate de fapt într-o fostă mină de calcar. Iar tot în peșteri, naturale inițial dar extinse cu târnăcopul, au fost amenajate faimoasele mănăstiri rupestre basarabene. Sunt peste 40 în total, cele mai frumoase fiind cele de la Orheiul Vechi, Japca, Țâpova sau Saharna. Cum avem noi mănăstirile din Bucovina, așa le au ei pe cele săpate în stâncă. Și sunt absolut fascinante.
În stil propriu
Într-o țară eminamente agricolă, formată exclusiv din dealuri și câmpii, fără păduri, munți sau pârtii de schi, mâncarea și băutura sunt practic singurele feluri în care poți atrage. Iar basarabenii par să fi înțeles că și înapoierea economică poate fi un avantaj. Pentru cineva care locuiește într-un bloc-turn și își petrece o treime din viață într-un birou de patru metri pătrați, simplitatea și liniștea vieții de la țară sunt un vis. Iar acest vis este vândut de basarabeni în toate felurile. Au păcălit guvernul suedez și Agenția SUA pentru dezvoltare internațională să le dea bani pentru a renova niște pensiuni în zona Orheiul Vechi, pentru a promova acest turism de nișă. Se oferă cazare la standarde occidentale, cu piscină, duș, televizor și tot ce mai vrei, dar în stil moldovenesc.
Ca pe timpul lui Crangă
Pensiunile sunt construite din chirpici, acoperite cu stuf, cu un cuptor în curte unde poți vedea „pe viu” cum se fac celebrele plăcinte cu prune sau învârtitele și cu nelipsitul teasc din care îți poți stoarce tu însuți mustul. Asta, la Orhei. Mai la vale, pe malul Nistrului, în raionul Rezina găsești Hanul lui Hanganu. Aici, te poți caza într-o cameră single sau dublă amenajate în stil tradițional, dacă vrei. Dacă ești dispus să dai câțiva euro în plus, te poți caza într-o bașcă. E o cameră boltită, cu o sobă din zidărie de cărămidă. Aici poți dormi la modul propriu „pe cuptor”, cum scrie Creangă (foto). Ceva asemănător mai găsești doar la Humulești. Sau în orice sat basarabean. Cel mai ieftin e să dormi în fâneață, care este exact ce îi arată numele. O îngrăditură de stuf, așternută cu iarbă proaspăt tăiată. Nu merită 20 de euro pentru a dormi aproape în sălbăticie, cu tot cu țânțari?
Sezanții tari
Dacă vă place turismul extrem sau vă pălește nostalgia uneori, puteți încerca o vizită în ultimul colț comunist al Europei, așa-zisa „Republică Moldovenească Transnistreană”. Nu vă riscați viața sau libertatea, ci doar nervii. Secera și ciocanul prezente peste tot, tancuri urcate pe socluri pe post de monumente, statuile lui Lenin, dar și ruinele spectaculoase ale cetății Tighina sau coniacul Kvint. E o băutură divină, pe care v-o recomandăm din inimă. Și e aproape gratis, pentru că nu poți numi ca scumpă o sticlă de 0,75 litri de coniac maturat 8 ani în butoi care te costă 33 de lei, nu?