Zilele trecute, nu mai puţin de trei manifestări majore din domeniul artei s-au suprapus temporal. Am avut două festivaluri importante de literatură, pe de o parte Târgul de Cărţi şi Arte Frumoase „Arca lui Gutenberg”, pe de alta FILIT, la concurenţă cu acestea situându-se un festival internaţional organizat de Teatrul Luceafărul. Dacă mai adăugăm aici şi deschiderea stagiunii Operei din Iaşi, plus Gala Premiilor Operelor Naţionale desfăşurată pe 9 octombrie, avem imaginea unui Iaşi plin, în doar 10 zile, de manifestări culturale. Cum au fost percepute de lumea culturală aceste congruenţe de program festivalier, am aflat din opiniile câtorva scriitori ieşeni.
Cassian Maria Spiridon – Nu ştiu, nu mă interesează subiectul. De când am fost în China, privesc lumea literară ieşeană cu alţi ochi, un pic mai piezişi. Păi ce, să vedeţi în China cum stau înghesuite festivalurile de literatură, ca sardelele. Am văzut în Guangzhou un complex expoziţional cam cât Fortusul de mare în care se desfăşurau simultan 80 de festivaluri internaţionale de carte. Trăgeau de mine să intru la fiecare stand, în stilul comercianţilor din Dragonul Roşu. Acolo piaţă de carte, nu ca la noi!
Emil Brumaru – Dom’le, am şi eu o vârstă, nu mai pot umbla creanga prin Iaşi, aşa că am rămas fidel băieţilor de la FILIT. Altă atmosferă, alte gagici, altă cafea, mult mai bună decât cea din Palas. Pe de altă parte, sunt cam sătul de festivaluri. Avem FILIT, mai este şi Festivalul de Poezie de la FIE, apoi ăsta, Arca lui Gutenberg, prin primăvară e Librexul. Zău, sunt atâtea rafturi de expunere, încât se răsfoiesc mai multe cărţi decât se citesc. Apropo, mi-e dor de Librăria Eminescu de lângă blocul meu. Aţi văzut că nici un magazin nu rezistă mai mult de jumate de an în fostul spaţiu al librăriei? Ăsta-i blestemul lui Eminescu!
Liviu Antonesei – Sincer, mie îmi plac manifestările astea. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Am o condiţie fizică suficient de bună pentru a alerga de la un cort la altul. Mai cunoşti lume, te mai vede lumea. E o treabă echitabilă pentru toţi.
Lucian Vasiliu – Ca junimist sadea ce sunt, tare aş vrea să văd un festival organizat la Bolta Rece. Discret, fără invitaţie, pentru că, vorba aia, intră cine vrea, rămâne cine poate! Lecturi până noaptea târziu sau dimineaţa devreme, depinde de perspectiva critică a fiecăruia. Păi dacă nici limba română nu se simte bine în pivniţele de la Bolta Rece, cu Grasa în rimă şi Tămâioasa în proză!