Recunoscută pentru discursul său elevat, distinsa profesoară Camelia Gavrilă, actual director al Colegiului Național “Costache Negruzzi”, a oferit o adevărată lecție de relatare academică cu privire la concediul petrecut recent în Insula Creta. Câteva pasaje din postările de pe Facebook ale fostei deputate ar putea fi înscrise cu litere de aur în pliantele turistice ale agențiilor de profil de oriunde. „Vara rămâne timpul regăsirii de sine, pe țărmuri de mare, o poveste despre nostalgia infinitului, răgazul de a privi dincolo de clipa și de rutina socială a unor roluri asumate cu obstinație, cu pasiune deseori, cu multă responsabilitate”… „Marea este pentru mine un sinonim spontan al vacanței, o bucurie a stării meditative”… “Insula Creta pare să fie dincolo de aceste metamorfoze și riscuri. Poate este salvată de mitul labirintului, căutat zadarnic printre ruinele sitului Cnossos, ale palatului minoic de altădată, labirint în care, paradoxal, vrei să te pierzi pentru a te regăsi, căutând un metaforic «fir al Ariadnei», ce ar putea să te ducă spre centrul înțelegerii, al revelațiilor așteptate”… “Sau poate toți retrăim difuz, în adâncul sinelui, povestea arhitectului Dedal și nebunia zborului alături de Icar, o invitație spre reflecția despre artă și destinul fatal al creatorului, deseori captiv în propriul univers”…”În ritmul valurilor ce se sparg de țărmuri pustii, vorbind despre spiritul grec aflat între ideal și material, între apolinic și dionisiac”. În loc să ne spună pe scurt dacă prețurile au fost bune, vinul băubil, peștele proaspăt sau apa mării caldă, ca tot omul ce merge în concediu, doamna profesoară s-a lansat în adevărate expuneri poetice. Nici nu vrem să ne gândim în ce notă au decurs dialogurile cu chelnerii sau recepționerii de acolo.
joi, noiembrie 21, 2024