Pe măsură ce se apropie campania electorală oficială, cea neoficială devine tot mai acerbă. Ați observat desigur că pe aleșii noștri îi pălește hărnicia mai ales în anii electorali. Am fi spus „doar în anii electorali”, dar poate or mai fi existând și excepții pe undeva. Până vom avea ocazia să spunem altceva, tot în categoria acțiunilor electorale includem și semnarea recentă de către directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent drumului expres Tișița – Albița. Ce presupune drumul ăsta? Ne folosește la ceva? Sau e doar frecție la un picior de lemn?
Cu carioca pe hartă
Drumul expres planificat ar urma să asigure legătura dintre viitoarea autostradă A7 Buzău – Pașcani – Siret și granița estică a României. Așa cum a fost pictat până acum cu carioca pe hartă, drumul va avea 160 km lungime, câte două benzi pe sens, o zonă mediană de 3 metri și acostamente de câte 2,25 metri pe sens. Lățimea acostamentelor ar permite ulterior fie extinderea drumului expres la trei benzi pe sens, fie aducerea lui la profil de autostradă, în funcție de traficul înregistrat. Pentru realizarea studiului de fezabilitate s-au alocat 11 milioane lei, documentația urmând să fie predată în septembrie 2022. În principiu, fiind situat pe rețeaua europeană de transport TEN-T, pentru lucrările de construcție propriu-zise ar putea fi obținute și fonduri europene. Dată fiind experiența de până acum, avem unele dubii că întocmirea studiului de fezabilitate va fi urmată imediat de realizarea proiectului tehnic și chiar, mai mult, de începerea lucrărilor. Nu de alta, dar avem în față o lungă listă de studii de fezabilitate realizate degeaba, doar pentru a fi aruncate în vreun fund de sertar.
Semne de întrebare
Ca de obicei, pe hârtie totul arată frumos, doar că utilitatea noului drum expres ne este puțin neclară. Încă de la prima vedere, el ridică două probleme. Una, este conexiunea peste Prut. Dincolo de Albița se află comuna moldoveană Leușeni, iar de acolo pleacă magistrala M1, cum se cheamă în codificarea moldoveană drumul spre Chișinău. Cât e el de magistrală, drumul nu depășește nivelul unui drum județean ranforsat de la noi: o singură bandă pe sens, fără acostamente carosabile. Magistrala este cea mai importantă categorie de drumuri din Republica Moldova, dar M1 nu se ridică nici măcar la nivelul drumului nostru Iași – Tg. Frumos. Chiar dacă nici acesta nu are decât o bandă pe sens, măcar acostamentele sunt suficient de late pentru a fi utilizate ca benzi.
Maldăr de hârtii
Al doilea capăt al drumului, Tișița, este departe de a fi un nod rutier. Teoretic, prin Tișița ar urma să treacă autostrada A7. Care autostradă nu există însă decât pe hârtie. Practic, dacă Guvernul se hotărăște să și construiască drumul expres, nu doar să facă încă un rând de hârtii, nu va putea face asta decât după construirea autostrăzii A7. N-ar avea nicio logică să faci un drum expres care să aibă la un capăt un drum național oarecare, iar la celălalt o „magistrală” tot cu o bandă pe sens, nu? Or, A7 nu înseamnă la ora actuală mai nimic. Oficial, se află deja în lucru, dar asta doar pentru că centura Bacăului va face parte din autostradă și se construiește deja parțial în acest profil. În rest, este pornit un alt maldăr de hârtii, respectiv procedura de achiziție pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pe ruta Pașcani – Suceava – Siret. Șefa CNAIR spunea la un moment dat că se vrea lansarea licitației de execuție pentru tronsonul Ploiești – Buzău, cândva în cursul anului viitor. Niciun cuvânt despre restul de trei sferturi din autostradă, adică Buzău – Focșani – Siret.
Haos și la restul
Despre alte proiecte de infrastructură din regiunea Moldovei noastre aproape că nu are rost să vorbim. Proiectul autostrăzii A8 Iași – Târgu Mureș se vorbește de 13 ani, fără să se fi depășit stadiul realizării de noi studii de fezabilitate. Oficial se spune că autostrada va fi gata în 2026-2027, termen absolut aberant dat fiind stadiul actual. La sfârșitul lunii mai, licitația pentru studiul de fezabilitate aferent tronsonului Iași – Ungheni a fost anulată, după respingerea singurei oferte primite. Până acum, nici măcar nu s-a anunțat reluarea licitației.
Tot la faza de studii
Autostrada Bacău – Brașov a fost declarată prioritară în 2014, de către Guvernul Ponta, în dauna autostrăzii Iași – Târgu Mureș. S-au și lansat în acel an niște licitații pentru studii, iar în 2015 se promitea realizarea autostrăzii în termen de doi ani. Între timp, abia s-a ajuns la semnarea contractului pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, cu termen de realizare noiembrie 2022. Oricum, e cel mai avansat proiect de infrastructură rutieră din Moldova, în afara ceor 16 km de autostradă din centura Bacăului. Alte proiecte din zona noastră, cum ar fi Autostrada Nordului Suceava – Dej – Satu Mare sau modernizarea liniei de cale ferată Ploiești – Focșani – Roman – Iași – Ungheni n-au ajuns nici măcar până aici.
(sursa foto: www.hotnews.ro)
