Se împlinește anul ăsta un deceniu de la debutul crizei economice și la noi, după ce aceasta răvășise Statele Unite în 2007. A fost probabil o criză economică ciudată. La aia din 1929, lucrurile au fost simple: se producea mult mai mult decât se putea vinde, intrându-se astfel într-o spirală a falimentelor succesive. Mecanismele și modul său optim de contracarare fac acum parte din lecțiile introductive la facultățile de profil. Doar faptul că a fost prima criză serioasă a făcut-o să dureze patru ani. Lumea nu era obișnuită și nu știa cum să reacționeze. Criza de acum un deceniu a plecat de la prea multe investiții imobiliare fără acoperire, dar a fost atât de îmbârligată și de complexă, încât mulți nu înțeleg nici acum de ce au dat faliment, câtă vreme ei produceau hârtie, de exemplu, nu cărămizi sau ciment. Unii economiști vorbesc acum de apropierea unei noi crize, bazându-se tocmai pe faptul că, din nou, se construiește în draci. Amatori. Uită că în istoria umanității nu au existat două crize care să înceapă din aceleași motive, pur și simplu pentru că o criză duce la eliminarea deficiențelor dintr-un sector, economia restructurată plecând în altă direcție. Totuși, e clar că se construiește acum la fel ca în 2007 – 2008, dacă nu chiar mai dihai. La Iași, se vorbește tot mai mult de disconfortul produs de șantierele private, la fel cum se plângea lumea la un moment dat de traficul blocat de investițiile Primăriei. Vom vedea împreună astăzi ce se mai construiește și unde.
Un nou cartier
De la bun început că spunem că spațiul nu ne permite să ne întindem prea mult. Am cerut noi o ediție specială, cam cât DEX-ul, pentru a cuprinde toate proiectele în derulare, dar nu ni s-a aprobat. Așa că vom vorbi despre doar câteva lucrări, de preferat alea care ne vor afecta mai mult sau care vor sări mai tare în ochi. Probabil cel mai mare proiect imobiliar lansat în ultimul timp la Iași este Nicolina Park. Ideea introducerii în circuitul imobiliar a terenului fostei fabrici Nicolina nu e nouă. De fapt, valoarea terenului a fost unul dintre motivele prăbușirii fabricii ieșene. La forma finală a proiectului s-a ajuns însă abia în octombrie anul trecut, când a și fost pus în dezbatere publică. E vorba de un teren de 24 ha, pe care se vor construi 45 de blocuri și un complex comercial. Printre altele, trei blocuri vor avea o înălțime de 80 de metri, la 20 de etaje locuibile, ceea ce le-ar face cele mai înalte construcții din Iași. Cea mai înaltă este încă turnul Palas, cu 73 de metri. Nicolina Park e unul dintre puținele proiecte care pot fi denumite „cartiere”. În total, ar urma să fie amenajate în jur de 4.000 de apartamente, cărora li s-au rezervat 1.500 de locuri de parcare la sol și o parcare supraterană. Marea problemă va fi reprezentată de accesul auto, pentru că mașinile locatarilor vor fi descărcate în două artere deja supraaglomerate: bulevardul Socola și bulevardul Nicolae Iorga. Pentru fluidizarea traficului, se prevăd trei sensuri giratorii.
În siajul Palas
Apropo de artere aglomerate, succesul complexului Palas și foamea de spații pentru birouri a dat idei multor investitori. Iar „victime” acestei goane după spații centrale cad și clădiri pe care ne-am obișnuit să le vedem în același loc de ani buni. Sediul Ropharma de pe Smârdan este un astfel de exemplu. E drept, oriunde în lume, producția este mutată la periferie, iar în centru rămân birourile. Așa se va întâmpla și aici, unde urmează să se construiască pe aproape un hectar de teren, cel puțin două turnuri, unul de locuințe totalizând 9.500 mp și altul cu 21.000 mp de birouri. De fapt, planul urbanistic în vigoare prevede patru clădiri cu până la 14 etaje, deci s-ar putea să se construiască chiar mai mult. Dacă nu, rămân două turnuri, o grădiniță, cafenele, spații verzi și parcări. Ar fi un mini-cartier în inima orașului. Închiriezi un apartament într-un turn, duci copilul la grădiniță, mergi la muncă în turnul vecin. Nasol e doar că nevasta te găsește ușor, dacă nu te duci la băut în altă parte. Ba mai și poate verifica repede dacă într-adevăr muncești suplimentar.
Aglomerare de turnuri
Cele mai importante proiecte, din punct de vedere al impactului public, sunt cele din zona intersecției dintre străzile Elena Doamna și Anastasie Panu. Tocmai impactul previzibil le-a și întârziat, ele fiind lansate de prin 2010. Unul constă în ridicarea unui bloc turn în parcarea fostului cotidian „24 de ore”, peste drum de hotelul Hilton. Tot peste drum de hotel, dar pe partea cealaltă, se prevede desființarea spațiului verde, pentru a lăsa loc altor turnuri, dar și unei clădiri publice, respectiv un sediu pentru Opera Națională. Viitorul PUG prevede pentru zonă clădiri de minim 4 etaje, renunțându-se astfel la unul dintre puținele parcuri din zona centrală. Proiectele sunt destul de avansate, iar renunțarea la pasarela auto spre Tătărași a eliminat orice obstacol potențial.