Pe când eram noi la școală, cam toate materiile se învârteau în jurul aceleaiași idei: România este prima din lume la multe chestii, istoria noastră este cea mai cea, știința noastră este cea mai cea și așa mai departe. Numai sora mai mare, Uniunea Sovietică și sora mai mică Coreea de Nord ce ne mai puteau concura. În afară de asta, până și geografia noastră era perfectă. Țara semăna cu un buchet de flori, cu Dobrogea reprezentând cozile, Dunărea, panglica ce le lega, iar Marea Neagră apa în care stăteau. O treime din țară era câmpie, o treime deal, iar o treime munte. Tot o treime din teritoriul total era și pădurea. Că lucrurile nu stăteau chiar așa luminos, o știm prea bine și nu ne apucăm noi acum să vorbim de asta. O să ne rezumăm la ultima treime de care am vorbit, adică pădurea. Că în privința asta e jale. Dar jale cu majusculă. Cât o fi mai rămas din treimea invocată de comuniști?
Sub media europeană
Prințul moștenitor al coroanei Marii Britanii, de care știm că e îndrăgostit de ce a mai rămas din natura noastră sălbatică, spunea cândva că în România se defrișează câte 3 ha de pădure în fiecare oră. Prima tentație e să facem calculul. Avem 6,4 milioane ha de pădure, la 3 ha pe oră durează 242 de ani să o terminăm de tăiat. Stăm bine, nu? Aia e, că nu. România nu stă de fapt deloc bine. Suprafața împădurită reprezintă doar 27,3% din suprafața totală a țării. Nu ne comparăm cu Finlanda, care are 65,5% păduri, dar nici măcar cu media europeană nu ne putem compara. Întreaga UE are 36% din suprafață acoperită cu păduri. Față de medie, suntem cu 2 milioane ha în minus. Iar de reîmpădurit, se reîmpăduresc doar 10.400 ha pe an, în condițiile în care în ultimul sfert de secol s-au tăiat în medie 14.000 ha anual. Departe de a se îmbunătăți, situația la nivelul întregii țări se înrăutățește.
Creștere pe hârtie
Iașul nu stă altfel decât România însăși. Avem 97.700 ha de pădure, cu 500 ha mai multe decât în 1990. Creșterea este însă doar pe hârtie, datorându-se modului diferit de calcul folosit până acum 10 ani. Înainte vreme, în statistică era inclusă doar pădurea virgină și cea exploatabilă economic. Normele europene, pe care le aplicăm acum, includ orice e făcut din lemn. Numai mobila nu o calculează drept pădure. Un crâng de măceș sau de soc este considerat pădure, în limbajul birocratic european, deși nu e bun decât pentru creșterea recoltei de fructe de pădure. Numai pădure nu e. Chiar și cu modul de calcul european, care ne este favorabil, Iașul tot nu are decât 17,8% pădure din întreaga suprafață a județului. Cele 97.700 ha de pădure ne clasează la nivel național abia pe locul 26.
Triplu decât plantăm
Mai grav e că stăm tot mai rău. A, nu vă uitați în statistici, credeți-ne pe cuvânt. Statistic, suprafața împădurită nu scade. Doar că dispar copacii din pădure. Nu se vede, pentru că pe dinafară pădurea e tot aia. Doar că în 2015 s-au plantat în județ 313 ha de pădure. Foarte frumos. În același an, s-au recoltat 288.600 metri cubi de lemn. Un copac de aici, unul de colo, un hectar aici, altul dincolo. Pe alocuri, se taie toată pădurea, cum s-a întâmplat la Dobrovăț, dar de regulă se taie relativ rațional. Ei bine, pădurea românească cuprinde în medie 300 mc de lemn. Atât se obține dacă razi un hectar. Cei 288.600 metri cubi recoltați oficial în 2015 în județul Iași înseamnă 962 ha. Aproape triplu față de cât s-a plantat în același an. De asta spunem că pădurea e tot aia, doar că dispar copacii din ea. Mai grav este însă faptul că astea sunt doar cifrele oficiale, fără a cuprinde furturile. Se estimează că anual se taie ilegal în România 8 milioane de metri cubi de lemn. Cifra înseamnă peste 40% din tăierile legale, care sunt de 18 milioane metri cubi. Dacă aplicăm același procent și la Iași, constatăm că de fapt se taie 417.000 mc, adică aproape 1.400 ha. În ritmul ăsta, copiii noștri își vor lua fiul de mână pentru a le arăta ultimul copac din județ în doar 70 de ani.
Apel la 112
Ce se poate face? Ce altceva, decât două lucruri. În primul rând, oprirea tăierilor ilegale. În privința asta, lucrurile încep să miște. Poliția anunță periodic că a mai confiscat niște căruțe folosite la furtul de lemn. Din 2014, puteți sesiza la 112 orice transport de lemn cu privire la legalitatea căruia aveți dubii. Zilnic se raportează la Iași, prin 112, cel puțin un astfel de transport. Din octombrie 2014 până acum, au fost 764 de apeluri. Dintre acestea, 122 de transporturi erau ilegale. La celelalte 642 a fost alarmă falsă, dar îmbucurător este că ieșenii sunt conștienți de importanța pădurilor și se implică în prevenirea furturilor de lemn.
Cu bani europeni
Al doilea lucru care se poate face este plantarea de păduri. Direcția Silvică se ocupă de asta, dar nu numai ea. Silvicultorii ieșeni au oferit puieți gratuit pentru orice acțiune de împădurire inițiată de vreo primărie sau de vreo fundație. De fapt, numai nu-i roagă pe oameni să vină să ia puieți. Mai mult, și Uniunea Europeană dă bani pentru așa ceva. Împădurirea unui hectar costă cam 40 – 50.000 de lei. E mai ieftin la deal, că la câmpie trebuie făcute lucrări de pregătire a terenului, după desființarea culturii agricole inițiale. La munte, costurile scad la 26.000 lei/ha, dar asta nu ne interesează, că la Iași nu avem munți. Alocarea financiară în cadrul programului „prima împădurire” este în acest an de 50 milioane de euro, iar un proiect poate ajunge la 7 milioane de euro. Finanțarea europeană este de 100% din costurile eligibile. Europenii sunt în stare să-ți plătească toate lucrările, numai să te apuci de împădurit. Se dau și compensații de 200 euro/ha pentru recolta la care renunți prin împădurire. Guvernul dă bani pentru paza pădurii, dacă ai o suprafață mai mare. Iar lemnul îți rămâne. E rentabil să împădurești.
Raport alarmant
Societatea civilă din România a reclamat sistematic nivelul alarmant al tăierilor ilegale. Astăzi, aceste fapte au fost recunoscute și de un raport realizat de Curtea de Conturi privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, raport în care se arată că din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn, de pe o suprafață de 366.000 ha de pădure, proprietate de stat și privată, fapt care a adus pierderi de aproximativ 5 miliarde de euro se precizează pe www.wwf.ro. Soluția: aplicarea legislației. WWF consideră că, pentru a reduce exploatarea ilegală a lemnului și pentru a preveni distrugerea pădurilor, e nevoie de implicarea activă a tuturor factorilor interesați în sprijinul aplicării legislației din domeniu.
România mai are încă păduri virgine. Europa și le-a distrus
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului. Potrivit www.wwf.ro, în pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânța abia încolțită, la cei care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunități: copii, părinți și bătrâni care se sprijină reciproc, dând curs unei vieți armonioase și sănătoase. Sub coroanele giganților de peste 500 de ani mișună peste 10.000 de specii de animale, de la organisme unicelulare, ciuperci, plante, insecte și până la vietăți familiare precum mistrețul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, buha, ursul brun, toate într-o strânsă legătură firească. Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluție naturală de mii de ani – nu numai o lecție vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii dar și o parte a identității culturale a comunităților locale din România.