Când vine câte vreun ambasador străin prin Iași, ori vreo delegație de oameni de afaceri, prin agenda cu treburile pe care le mai au pe aici, strecoară, din politețe, și o întâlnire cu mai-marii locali: primar, președinte de Consiliu Județean. Fiecare dintre aceștia trei citește sau recită pe de rost un punctaj făcut de vreun consilier, ca o scurtă prezentare a municipiului și județului. Probabil, bietul ambasador știe deja ce hram poartă Iașul, că doar are și el consilierii lui, dar rabdă cu stoicism discursul. Din motive care ne scapă, invariabil, oficialul nostru se laudă cu numărul de locuitori ai județului și municipiului. În ultimii ani, ne lăudam că suntem pe locul doi, după București. „Cel mai cel” din provincie, cum ar veni. În ultima vreme însă, vorbele astea au început să se audă de la Cluj. Deci, cum stă treaba, la urma urmei? Suntem cel mai mare oraș și județ din țară după București au ba?
O chestiune conjuncturală
Acum vreo cinci ani, ziarele ieșene publicau entuziast o informație difuzată de Direcția Județeană de Statistică. Iașul depășise un milion de locuitori. Județul, firește. A fost numai o statistică de moment, care nu s-a repetat în lunile viitoare. O chestiune conjuncturală. Și înșelătoare, pe deasupra, pentru că milionul de locuitori cu care se lăudau mai-marii noștri nu a existat de fapt niciodată.
Locuitori fantomă
Am mai avut noi ocazia să vă povestim diferența dintre doi indicatori statistici: populația după domiciliu și populația rezidentă. Primul indicator numără practic buletinele și certificatele de naștere. Ai buletin de Iași, ești numărat ca ieșean, chiar dacă te-ai mutat de 5 ani în Brașov, dar nu ți-ai bătut capul să-ți schimbi actele. La fel, în populația după domiciliu, intră, în cazul Iașului, miile de basarabeni care și-au făcut buletin de Iași numai ca să poată obține pașaport românesc și să plece mai departe, în străinătate. Ați auzit, desigur, de celebrele comune Moșna ori Grajduri, care trebuie să-și înființeze la fiecare rând de alegeri secții de vot care rămân goale. Aici s-au înregistrat mii de basarabeni, care n-au călcat poate în viața lor pe-acolo. Formal, au domiciliul în Moșna, practic nu i-a văzut nimeni la ochi. Sunt locuitori fantomă, dar cu buletin de Iași.
Mai aproape de adevăr
Populația rezidentă este un indicator mai puțin precis, dar paradoxal mai fidel, când e vorba de demografie. Aici intră doar locuitorii efectivi din localitatea sau județul respectiv. Adică cei care chiar stau acolo, indiferent ce scrie în buletin. E un indicator mai puțin precis, pentru că se bazează pe informații venite de la mai multe instituții, care sunt puse cap la cap de băieții de la Statistică. Sunt informații venite de la primării, de la Poliție, de la universități, de la Inspectoratul Școlar și tot așa. Aici intră cei care trăiesc și muncesc sau învață în Iași, oameni pe care îi întâlnim efectiv pe străzi și care stau la aceleași cozi cu noi la supermarket.
Datele din recensământ
Iar în privința acestui indicator nu prea mai suntem pe locul doi în țară. Utimul recensământ, care a numărat tocmai locuitorii rezidenți ne-a stabilit, clar și definitiv, locul în clasament. Municipiul Iași are 271.692 de locuitori. Municipiul Cluj-Napoca ne-a luat fața, având 286.598 locuitori. Nu mai suntem al doilea oraș din țară, după București, ci a treilea. În timp ce Iașul atrage basarabeni-fantomă și se laudă cu locuitori inexistenți, clujenii au imigranți „pe bune”, care chiar rămân acolo, muncesc, cheltuie și contribuie la economie. E drept, am rămas pe locul doi ca populație a județului. Iașul are o populație rezidentă de 760.774 locuitori. Clujul, 679.141 locuitori. Asta, la 1 decembrie 2021. Suntem deci al doilea județ și al treilea municipiu. Clujul, invers.