Ion Toma şi Mihai Doruş, directorul şi adjunctul de la ApaVital, sunt poate singurii oameni din Iaşi care adoră să se îmbete cu apă rece. Veniturile societăţii sunt atât de mari, încât nu putem vorbi nici o clipă de zicala „dacă nu curge, pică”. Banii curg la greu, ApaVital are prognozate investiţii de circa 2 miliarde de lei în următorii trei ani, aşa că se poate spune că cei doi directori plutesc cu fotoliile pe luciul de apă al unei adevărate oaze financiare. Când banii îţi vin direct de la robinet, poţi să-ţi permiţi un răgaz pentru a bea în tihnă o cafea la începutul unei zile de lucru, aşa cum au făcut-o Ion Toma şi Mihai Doruş, timp în care au discutat despre H2O, formula miraculoasă a chivernisirii regiei ApaVital.
Toma (centru): Că tot a fost Paştele, vreau să vă spun că la ApaVital avem o apă atât de curată, încât şi Isus s-ar descălţa înainte să meargă pe ea
Ion Toma: Mihai, nici nu ştii ce tare m-am bucurat când am văzut puhoiul ăla de ninsoare căzut în martie. Vedeam zăpada cum pică din cer şi mă gândeam că fiecare fulg de nea e un leu care se aşează liniştit în iazurile şi lacurile de acumulare ale ApaVitalului.
Mihai Doruş: Domnule director, tot poet aţi rămas, chit că sunteţi hidrotehnician de meserie. Deşi, aş îndrăzni să spun că tocmai fluidele şi studiul lor stau la baza imaginaţiei unui poet.
Da, aici îţi dau dreptate. Mă uitam la cei de la Cotnari, cum se chinuie să scoată poezia soldului bancar din bobiţa de strugure. La noi, totul e atât de simplu: bagi o pompă, torni nişte clor, tragi o ţeavă, pui un robinet şi gata, deja ai un circuit financiar.
Unii ar zice că ce mare şmecherie e să transporţi de colo, colo nişte apă chioară. Văd tot felul de snobi care râd de ăia ce beau apă de la robinet, în timp ce ei îşi cumpără baxuri imense de apă plată.
Prostii, Mihai! Păi eu beau apă de la robinet de când am venit student în Iaşi, acum 40 de ani. Şi, ce, sunt un coate goale? Ia să le arăt eu fluturaşul de salariu, să văd ce mai zic fandosiţii ăştia cu apa plată!
Nu vă enervaţi, şefu’, că riscaţi să primiţi un spor de tensiune arterială, pe lângă ăla de stres directorial. Asta este, unii nu ne suportă, ar fi în stare să facă şi duş cu Perrier, doar ca să ne vadă falimentari.
Să fie sănătoşi, o să mai curgă multă apă pe ţevile ApaVital până când o să dăm ortu popii. Dar ce cred ei, că apa asta pică aşa, din cer? Ce, am vorbit noi cu cel de sus şi l-am făcut furnizor de materie primă?Iar vă enervaţi şi nu e bine. Hai mai bine să ciocnim un pahar de apă rece, de Timişeşti, ca să ne meargă toată ziua din plin. Vedeţi că am pus şi un bănuţ pe fundul paharului, ştiţi, ca în Fontana di Trevi, aia cu dorinţele. Cine ştie, poate facem un profit frumuşel şi anul ăsta.
Ioan Toma este if-ist. Nu are nici o tangenta cu hidrotehnica.