Din campionatul nostru fotbalistic de baltă, echipa noastră preferată e, normal, Poli Iași. Ne plăcea mult de tot, când eram copii, dar a început să ne obosească veșnica luptă pentru evitarea retrogradării și felul în care diverși oameni politici își culeg voturi din speranțele suporterilor. Interesant s-au mișcat, în ultimii ani, băieții de la Sepsi OSK Sfântu Gheorghe. În șase sezoane au urcat din liga a V-a în prima, unde le fac zile fripte „granzilor” de București. Așa că ne-am bucurat când am auzit că echipa va avea un stadion nou. Ne-am bucurat mai puțin când am aflat că lucrările sunt finanțate de… Ungaria. Nu că am avea ceva cu ungurii, dar picăm parcă de fazan, nu știu cum. Chiar nu e în stare statul român să asigure un minim de infrastructură sportivă? Și ne mai mirăm că ungurii și secuii de la noi se uită cu drag spre Budapesta. Așa că am început să ne gândim la ce face statul maghiar pentru ungurii din alte țări și la ce face statul nostru pentru românii din afara granițelor. Chiar, ce?
Complex sportiv
Noul stadion de 8.000 de locuri de la Sfântu Gheorghe face parte dintr-un proiect mai amplu, finanțat direct de statul maghiar, proiectul cuprinzând și o sală de sport, un patinoar, o arena pentru atletism și terenuri pentru copii și junior. În total, 15 milioane de euro, lucrările urmând să fie gata în noiembrie. Totodată, echipele Sepsi și Csíkszereda au primit câte 3,2 milioane de euro „de cheltuială” din partea guvernului de la Budapesta.
Sute de milioane
Implicarea maghiară în sportul secuiesc reprezintă însă doar vârful icebergului. Un grup de antreprenori unguri a lansat Oktogon Ventures, un fond de 20 milioane de euro pentru sprijinirea startup-urilor din cele 8 țări europene cu minorități maghiare semnificative. Organizațiile maghiare din România, cu precădere cele bisericești au primit finanțări de aproape 100 milioane de euro în ultimii șase ani. Prin fundația Pro Economica, statul maghiar acordă sprijin financiar fermierilor din Transilvania, inclusiv pentru achiziționarea de terenuri agricole. Oficial, orice ardelean poate cere bani. Doar că trebuie să cunoască limba maghiară, ceea ce a făcut ca doar 8-10% dintre beneficiari să fie români. Până acum, s-au dat vreo 65 milioane de euro, ceea ce a atras în cele din urmă atenția Ministerului nostru al Afacerilor Externe. Acesta s-a rezumat în toamna anului trecut să transmit Budapestei că nu există niciun acord semnat de noi cu ei pe tema asta. Ungurii au zis „igen, nem az”, adică „da, nu-i” și au mers mai departe. Fundația Pro Economica a gestionat până acum investiții de 300 milioane de euro în Transilvania.
„Fără granițe!”
Prin 2010, statul maghiar a lansat programul „Határtalanul!”, adică „Fără granițe!”, prin care elevii maghiari beneficiază de excursii în zonele locuite de conaționalii lor în alte state, inclusiv România. Până acum, 300.000 de elevi unguri au făcut astfel de vizite. Ca să n-o mai lungim, statul maghiar îl face pe dracul ghem ca ungurii din teritoriile pe care le-a pierdut după primul război mondial să se uite în continuare spre Budapesta și ca maghiarii rămași dintre granițele actuale să nu uite de pământurile și gloria Ungariei Mari. Programul continuă și acum, firește.
Ajutoare mărunte
Cu un nod în gât, nu putem totuși să nu admitem că-i admirăm pe unguri. În fond, fac în Transilvania pentru frații lor ce ar trebui să facă orice țară pentru conaționalii de dincolo de granițe. Inclusiv România în Basarabia. Dar facem?
Relațiile României cu Basarabia sunt denumite oficial „relații privilegiate”, iar la nivel guvernamental România nu ratează nicio ocazie de a juca rolul fratelui mai mare. În ce măsură se traduce însă asta în bani, e mai greu de spus. Guvernul român nu a lansat niciun program economic de ajutorare a basarabenilor sau de investiții directe în economia Republicii Moldova și nici măcar un program de cunoaștere a românilor de dincolo de Prut, după modelul Határtalanul-ului maghiar. Totalul ajutoarelor financiare acordate Moldovei de România în ultimii cinci ani se ridică la 104 milioane de euro mari și lați. Cam un euro anual din partea fiecărui român. Fără să știe mare lucru despre Republica Moldova, în afara faptului că rușii sunt interesați de ea, deci dacă își bagă puțin coada îi enervează, americanii au acordat Basarabiei ajutoare financiare nerambursabile de 292 milioane de euro.
Program european
Singurul program guvernamental românesc derulat în Basarabia este de fapt unul european, respectiv Programul Operațional Comun România – Republica Moldova. Acesta înseamnă însă doar câteva proiecte, cu o valoare totală de 40,5 milioane de euro, din care în Moldova vor ajunge 22 de milioane. Nu e mare lucru.
Relații comerciale
Mult mai prezentă este România în economia Moldovei când vine vorba de afaceri, nu de ajutoare. Din totalul exporturilor moldovene, 68,8% merg spre Uniunea Europeană, de unde provin și jumătate din importuri. Singură, România importă din Moldova mărfuri de 792 milioane de euro, de aproape patru ori mai mult decât Rusia. Unii producători moldoveni ar fi ca și morți fără România. Purcari Wineries vinde doar un sfert din producție în Republica Moldova, iar jumătate în România. În celălalt sens, vindem peste Prut de 838 milioane de euro, deci moldovenii ies pe minus din comerțul cu cel mai important partener extern. Adică noi.
Achiziția de firme
Dar dacă statul ca atare nu se prea agită în relația cu moldovenii, în schimb firmele private par hotărâte să cumpere Basarabia bucată cu bucată. S-a început cu bucățile mai mari. Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova a fost cumpărată de Banca Transilvania. Vestmoldtransgaz, operatorul național moldovean de transport al gazelor naturale a fost cumpărat de Transgazul nostru. Operatorul național aerian, Air Moldova, a fost achiziționat de Blue Air. Și tot așa. În Republica Moldova funcționează peste 1.750 de companii cu capital românesc, investiițiile noastre în Basarabia fiind sub cele ale Olandei, Italiei și Ciprului, dar depășindu-le pe cele ale Rusiei. Interesant e că în România funcționează peste 5.000 de firme cu capital moldovean.
Privații au acționat
În Basarabia și-au deschis reprezentanțe companii precum Arabesque, Betty Ice, Prețuri pentru Tine, Teraplast sau Ion Moș. Dacă de ăștia din urmă nu ați auzit, vă spunem că este unul dintre cei mai importanți producători de condimente, specializați pe carnea de porc. Nu vând en detail. Franciza KFC din Moldova este deținută de un român. Rompetrol, Petrotel, BRD sunt alte companii extinse în Basarabia. Una dintre cele mai mari fabrici de medicamente din Europa de Est a fost deschisă în Republica Moldova cu capital românesc. Acum vreo doi ani, investitorii români în Republica Moldova s-au unit într-o asociație. Aceasta are acum 32 de membri, cu investiții în Basarabia de 600 milioane de euro. Până să se gândească statul, acționează privații.