Am vorbit noi în repetate rânduri despre preotul Dan Damaschin, de la Maternitatea „Cuza Vodă” și despre implicarea lui în ajutorarea copiilor săraci și a mamelor cu mulți prunci. Activitatea sa caritabilă a făcut ca preotul să fie propus pentru primirea titlului de cetățean de onoare al Iașului. De fapt, săptămânalul IEȘEANUL a făcut această propunere încă de acum un an.
De partea cealaltă, oricine a auzit cândva de un preot care a refuzat să îngroape pe cineva pentru că n-a primit destul. În fond, orice preot este și el om. Poate fi pâinea lui Dumnezeu sau un om de nimic, după cum îi este firea. Nu judecăm Biserica după oamenii care o alcătuiesc, pentru că ne dă cu virgulă. Nu știm câte mere stricate și câte bune are, pentru a putea trage o concluzie clară. Dar un rol asumat explicit de Biserică încă din timpurile biblice, este caritatea, grija față de semeni. Și-l îndeplinește sau nu? Face destul sau nu? Acționează acolo unde trebuie sau nu? Sunt întrebări la care veți răspunde chiar dumneavoastră. Noi vă vom spune doar ce și cum.
Centre social-filantropice
Anual, Biserica Ortodoxă Română cheltuiește în scopuri caritabile cam 24 milioane de euro. Au fost 95,8 milioane de lei în 2016. Anul trecut, au fost 114,1 milioane de lei, dar cursul leu-euro face ca suma, exprimată în valuta europeană să fie cam aceeași. Biserica gestionează câteva sute de așezăminte social-filantropice, printre care 146 de cantine sociale și brutării, 43 de instituții medicale și farmacii, 104 centre de zi pentru copii, 67 de centre de zi și centre rezidențiale pentru vârstnici, 61 de grădinițe și afterschool, 18 centre de urgență pentru persoane fără adăpost și pentru victimele violenței domestice sau traficului de persoane, 48 de centre educaționale și multe altele. Astea sunt cifrele oficiale, anunțate în raportul anual al Patriarhiei.
Câte jumătate de milion
Dar la noi, la Iași? Ce face Mitropolia Moldovei și Bucovinei (MMB) pentru credincioșii săi? Nu în toată Moldova, ci doar aici, în județul nostru. Este ușor de cuantificat valoarea totală a ajutoarelor acordate sinistraților de pe urma unei inundații, de exemplu, sau valoarea totală a meselor gratuite din cantinele sociale. De exemplu, în 2017, Protopopiatul I a acordat prin cele 104 parohii ale sale ajutoare financiare sau materiale în valoare de 510.373 lei. Protopopiatul I gestionează și un centru de suport pentru situații de urgență și criză, de serviciile căruia beneficiază 45 de persoane. Un alt astfel de centru funcționează la Uricani, pentru 19 beneficiari. Protopopiatul II a oferit în 2017 ajutoare de 490.617 lei. Protopopiatul III a acordat ajutoare de 415.362 lei. Nu le pomenim pe toate, pentru că Mitropolia are 13 protopopiate, dar în general ajutoarele oferite de fiecare se învârt în jurul cifrei de 500.000 lei anual. E greu este să separi banii proveniți din veniturile proprii ale Bisericii de cei colectați de la credincioși. Încă mai greu de transformat în cifre și în bani sunt locurile în care intervine biserica, acolo unde statul nu poate sau nu este interesat să o facă. Dar unele inițiative chiar merită menționate.
Mii de persoane
Fundația „Solidaritate și Speranță” este probabil cea mai cunoscută organizație înființată de Mitropolie. Gestionează anual un buget de aproximativ 1,5 milioane de lei, cheltuiți pentru ajutorarea a peste 3.000 de persoane. Aici e vorba de o cantină socială, un centru de reabilitare a alcoolicilor, un centru de îngrijire la domiciliu, trei centre de zi pentru copii, un centru rezidențial pentru vârstnici, vreo două centre de formare și altele. Fundația gestionează și un centru de echitație la Bârnova. Activitățile sportive sunt contra-cost, dar există și o componentă de hipoterapie gratuită pentru copiii și tinerii cu dizabilități. Tot în Bârnova funcționează și un centru de zi pentru 36 de copii aflați în situații de risc. De asociația „Glasul vieții”, a preotului Damaschin nu mai vorbim, pentru că am făcut-o cu alte ocazii. Spunem doar că în decurs de un an, asociația sprijină 3.000 de copii, valoarea ajutoarelor cifrându-se la aproximativ o jumătate de milion de lei.
Pentru surdo-muți
Biserica „Sf. Sava” este singurul lăcaș de cult din Iași care asigură servicii religioase surdo-muților. Sunt 150 de credincioși pentru care această biserică este singurul loc în care pot înțelege o slujbă. Voluntarii îi ajută pe surdo-muți și în relația lor cu diversele instituții ale statului. Deh, statul nu-și respectă propria lege, care spune că orice instituție trebuie să aibă un interpret mimico-gestual disponibil atunci când este nevoie. Parohia gestionează și un centru de zi pentru surdo-muți, de serviciile căruia beneficiază 182 de persoane cu deficiențe de auz și vorbire. Pe un profil similar funcționează și centrul de zi „Sf. Zaharia”, unde 10 copii primesc servicii de recuperare, logopedie și kinetoterapie, dar și o masă caldă.
Centru de zi
Într-un filmuleț amuzant de pe internet, duhul lămpii promite unuia să-i îndeplinească orice dorință. Individul cere să devină invizibil, așa că duhul îl transformă în pensionar. Amuzant, dar și amar în același timp. Pe bătrâni nu-i prea vede nimeni. Pentru ei funcționează pe aleea Rozelor, în parohia „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, un centru de zi care organizează activități sociale și culturale pentru 20 de bătrâni.
Servicii medicale
Policlinica „Providența” lucrează pe bani, dar nu numai. Dintre cei 53.620 de pacienți pe care i-a avut în 2017, 382 au primit servicii gratuite. Din cei 9.498 de pacienți ai spitalului „Providența”, 191 au beneficiat de spitalizare de zi sau continuă în cadrul componentei filantropice a activității unității medicale. În Centrul „Sf. Andrei”, gestionat de una dintre asociațiile înființate de Mitropolie, sunt îngrijiți pe o perioadă de cel puțin trei luni, șase copii defavorizați din mediul rural. Centrul „Sf. Luca Doctorul” administrează două apartamente în care șase persoane cu handicap psihic se auto-gospodăresc și învață să trăiască independent. Parohia „Sf. Haralambie” oferă servicii de cantină unui număr de 34 de persoane nevoiașe. Parohia „Sf. Toma” oferă sprijin în creșterea copiilor, inclusiv suport financiar, pentru 54 de familii. În linii mari, cam asta este activitatea filantropică a Bisericii în Iași. Doar în oraș, pentru că diverse activități au loc și la Târgu Frumos, Pașcani sau Hârlău, pentru a nu pomeni și de cele din celelalte județe din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. E mult? E puțin? E cât trebuie? Dumneavoastră decideți.
