Pandemia de coronavirus pare a fi pe sfârşite, prilej pentru reașezarea sistemului medical la nivelul relativ normal de dinainte. Cu toate acestea, coronavirusul îşi mai face de cap prin diverse spitale ieşene, răbufnind în mici focare. Cele două maternităţi ale Iaşului, Cuza Vodă şi Elena Doamna, au fost ferite de contaminare. În acest context, directorul de la Elena Doamna, Gabriel Martinescu, cunoscuta specialistă într-ale ginecologiei Monica Holicov şi Lucian Indrei, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi au fost protagoniştii unor întâmplări intrigante. (pamflet)
Cabinetul managerial al doctorului Gabriel Martinescu. E o dimineaţă însorită de mai. Martinescu priveşte pe fereastră cu un binoclu militar. În cabinet intră Monica Holicov.
Monica Holicov: – Bună dimineaţa, domnule director! Ce faceţi, scrutaţi orizontul după berze?
Gabriel Martinescu: – Nu, distinsa mea colegă. După cum ştii prea bine, sunt oftalmolog de profesie şi în fiecare dimineaţă îmi antrenez ochii. Chiar şi în ginecologie trebuie să ai mereu ochiul în formă, eşti de acord cu mine?
Monica Holicov: – Mai degrabă mâna, dar intrăm în subtilităţi profesionale la care sunt convinsă că nu faceţi faţă.
Gabriel Martinescu: – Eh, vechea rivalitate şi mereu constantul aer de superioritate al doctorilor de la Cuza Vodă! Eu nu înţeleg de ce nu aveţi încredere în capacitatea oftalmologilor de a conduce o maternitate. La urma urmei, şi colegul oftalmolog Gabriel Oprişanu a condus Institutul de Psihiatrie Socola şi n-a murit nimeni. Important este să ai ochi de manager, adică să nu fii miop când e vorba de citit facturile de la achiziţii de echipamente, să închizi ochii la concursurile de angajare sau să mai iei la ochi câte o asistentă. E simplu de tot.
Monica Holicov: – Mda, sper să vă opriţi aici cu tirada asta de neînţeles pentru mine. Eu am venit din alte motive, mult mai serioase. După cum bine ştiţi, pandemia de coronavirus ne-a adus numai ponoase nouă, medicilor.
Gabriel Martinescu: – Da, a trebuit să port şi eu mască la birou. O calamitate pentru director june ca mine, care trebuie mereu să emane optimism prin expresia facială, mai ales în preajma corpului de asistente.
Monica Holicov: – Vă puteţi opri o secundă din obsesiile dumneavoastră? Sunteţi prea ancorat în specificul feminin al spitalului, zău aşa! Deci, să revin. Pandemia ne-a adus provocări noi. De pildă, distanţa socială.
Gabriel Martinescu: – Oho, da. Prostia asta ne lipseşte de una dintre tehnicile clasice de consult medical: palparea. Bine, eu nu sunt specialist, dar vorba aia, mai arunc câte o privire de oculist.
Monica Holicov: – În fine, iată care este ideea: distanţarea socială duce la absenţa contactului fizic care, la rândul ei, determină scăderea natalităţii. Înţelegeţi?
Gabriel Martinescu: – Aoleu, ce să însemne asta? Că ne pierdem obiectul muncii?
Monica Holicov: – Exact! Mai puţine contacte, mai puţini copii. Însă există o soluţie!
Gabriel Martinescu: – Ah, ştiam eu că tot de la Cuza Vodă vine salvarea! Care este aceasta, doamna doctor?
Monica Holicov: – Creşterea substanţială a fertilizării in vitro! Un procedeu tot mai simplu, oferă 100% protecţie, poţi să nu-ţi vezi nevasta cu lunile, lucrurile se rezolvă rapid şi eficace, fără contact.
Gabriel Martinescu: – Aha, un fel de wireless natal.
Monica Holicov: – Mă rog, dumneavoastră sunteţi mai plastic, dar să zicem că da, e un fel de chestie virtuală.
Gabriel Martinescu: – Bun, şi cum facem să crească numărul doritorilor de această metodă de procreere?
Monica Holicov: – Noi nu trebuie să facem nimic. Media şi Guvernul se ocupă de asta, prin propaganda de diseminare a fricii de contactul fizic. Noi trebuie doar să oferim alternativa cuplurilor speriate de coronavirus. Am şi gândit unele sloganuri: „Fă un copil fără simţul tactil” sau „Eprubeta alungă izoleta!” sau „Azi în laborator un spermatozoid depui, mâine el va scoate pui!”
Gabriel Martinescu: – Genial! Ne-am scos. Va fi generaţia de copii Covid, primii născuţi în condiţii de deplină siguranţă.
Monica Holicov: – Pentru asta avem însă nevoie de dotări. Eprubete, camere frigorifice de mare capacitate, reviste şi casete de specialitate… bănuiţi de care…
Gabriel Martinescu: – Desigur, facem rost!
În cabinet intră intempestiv Lucian Indrei, directorul DSP.
Lucian Indrei: – Aha, v-am prins! Unde vă sunt măştile, mănuşile, termoscanerul de ce lipseşte de la uşă?
Gabriel Martinescu: – Să trăiţi, domnule director! Ştiu că e greu de crezut că un oftalmolog poate scăpa din vedere ceva, dar m-a înfierbântat discuţia cu doamna doctor şi am uitat de accesorii.
Lucian Indrei: – Şi despre ce discutaţi, mă rog?
Monica Holicov: – Despre creşterea capacităţii de producţie a copiilor in vitro. Distanţarea socială va duce la prăbuşirea natalităţii.
Lucian Indrei: – Prostii! Hai că mă pricep şi eu la chestii din astea! De sterilet n-aţi auzit? Asigură un mediu steril, deci fără covid şi alte panarămi. Aşa că, doamna doctor, recomandaţi folosirea steriletului pe scară largă şi veţi vedea ce copii frumoşi şi sănătoşi vom avea la Iaşi! Of, tot şeful de la judeţ să vă înveţe meserie!
Martinescu (foto sus, pamflet): Eu zic să fim precauţi cu încheierea pandemiei. Vorba ginecologului: n-aduce anul ce-aduce barza!
