Facebook mania: Iașul are 394.350 de utilizatori

În ultimii ani, noțiunea de „rețea de socializare” a intrat tot mai mult în viața noastră. Nu există zi în care, la vreun buletin de știri, să nu auzi de vreun politician care a dat o replică altuia pe o „rețea de socializare” sau în care vreo vedetă să nu se fi luat de păr cu alta, virtual, tot pe o „rețea de socializare”. Știm cu toții că asta înseamnă de fapt Facebook. Când e vorba de Twitter, pe care postează Trump sau de Instagram pe unde se pun poze, crainicii de știri nu au aceleași rețineri. Nu înțelegem nevoia de a se folosi un eufemism în locul numelui rețelei, dar asta îi privește pe cei care o fac. Noi, dacă vorbim despre Facebook, îi spunem pe nume. Și tocmai despre Facebook vom vorbi astăzi. Rețeaua e mult prea prezentă în viața noastră și a celor din jur ca să o ocolim, așa că vom discuta puțin despre ce înseamnă în fond Facebook și la ce poate fi folosită.

Aproape 10 milioane
La 14 ani câți are acum, s-ar putea spune că Facebook se află la adolescență. De fapt, a ajuns la maturitate, pentru că în lumea informaticii lucrurile se schimbă foarte repede. E de mirare chiar că rețeaua încă există și nu a fost înlocuită de alta, cum s-a întâmplat cu Hi 5 pe plan mondial sau cu Neogen, la noi. S-a plafonat cumva numărul utilizatorilor, au fost introduse retricții în postări, a început să fie mai strict reglementată, dar există. În România, acum vreo doi ani existau 8,8 milioane de conturi de Facebook. Acum, cifra a ajuns la 9,6 milioane de conturi și probabil nu va trece cu mult peste 10 milioane. Asta, pentru că doar puțin peste jumătate din populația României are acces la internet de-acasă, iar vârstnicii nu prea folosesc telefonul la altceva decât pentru a ține legătura cu familia și cunoscuții. Pentru comoditate, vom folosi atât termenul de „cont”, cât și pe cel de „utilizator”. Nu e chiar același lucru, pentru că un utilizator poate avea și mai multe conturi, dar Facebook nu face o diferență clară între una și alta, considerând că fiecare cont corespunde unui utilizator.

Pe locul 3 național
În tot județul, sunt înregistrați 394.350 de utilizatori, adică 4,26% din totalul conturilor din România. Cifra corespunde aproximativ proporției ieșenilor în populația țării, Facebook fiind o rețea destul de uniform răspândită oriunde. Nu este influențată de diferențe culturale, religioase sau de limbă. Doar în București și Cluj există mai mulți utilizatori de Facebook decât în Iași. Grosul conturilor înregistrate în Iași aparțin unor locuitori ai municipiului. Aproape trei sferturi dintre utilizatorii ieșeni ai Facebook-ului locuiesc în municipiul de reședință, deși statistic 60% dintre locuitorii județului stau în alte localități. Cumva, e firesc. Iașul, ca oraș, este un pol IT, concentrând o bună parte dintre cei interesați de informatică și comunicații. Cucuteniul nu se poate lăuda cu același statut, așa că nu vă va mira când vă vom spune că doar 110 din cei aproximativ 1.400 de locuitori au comunei și-au deschis cont pe Facebook.

Fani și like-uri de vânzare
În funcție de interese, utilizatorii tind să se înscrie în grupuri. Unele sunt de-a dreptul gigantice, ca număr de fani. E drept, aici lucrurile se află într-o oarecare ceață. Poți obține fani reali lansând vreun concurs oarecare. Acei fani se înscriu în grupul tău doar pentru acel concurs și uită să mai plece. Nu-i interesează de fapt ce faci, dar intră la statistici. Apoi, fanii și like-urile pe Facebook pot fi cumpărate de la firme care din asta trăiesc. Prețul unui lot de 1.000 de fani pleacă de pe la 7 dolari și nu trece de 25 de dolari. Pomană curată! Nu spunem că așa fac toate grupurile sau paginile cu milioane de fani, dar altfel e greu de explicat cum pagina românească a unei firme poate avea mai mulți fani decât toți vorbitorii de limbă română de pe glob, incluzându-i și pe megleno-români sau pe istro-români. Ați auzit de Converse? E o firmă care vinde pantofi sport. Pagina românească are 45 de milioane de fani. VW România are 33 de milioane. Ikea România – 27 de milioane. Pampers România, 18 milioane. Cam mulți români pasionați de scutece, nu credeți?

Un preot, pe podium
Conform statisticilor, cu rezervele de care vorbeam mai sus, la Iași, cei mai mulți fani îi are un cotidian local: 787.000. Dacă cifra ar fi 100% exactă, ar însemna ca toți ieșenii să urmărească știrile date de acel ziar, iar încă o dată pe-atâția fani să provină de prin Cluj, Dolj sau Sălaj. A doua pagină ca importanță în Iași aparține unui magazin de papuci, care are aproape 500.000 de fani. Podiumul este completat de un preot cunoscut, Calistrat, cu peste 420.000 de fani. De fapt, preotul are de vreo 20 de ori mai mulți fani decât chiar mănăstirea la care slujește. Omul are reputația unui bun duhovnic, știe să vorbească apropiat de sufletul enoriașului, apare uneori și în buletinele de știri ale unor televiziuni naționale, deci s-ar putea ca cifra fanilor să fie destul de exactă. Pe următoarele locuri se clasează o pagină de satiră, una de turism și un magazin de cosmetice, toate cu peste 200.000 de fani.

Shopping și politica, marele mize
Oricât de discutabile ar fi cifrele, ele contează pentru un sociolog, un om de afaceri sau pentru un politician. Aproape 90% dintre utilizatorii ieșeni de Facebook au peste 18 ani, adică au dreptul să cumpere o casă sau o mașină și, mai ales, au drept de vot. Iar când discuți de peste 350.000 de potențiali clienți sau votanți, la care se adaugă și prietenii acestora, parcă merită să investești ceva pentru ca mesajul tău să ajungă la ei, nu? Spre comparație, vom spune că acum doi ani, erau doar 240.000 de utilizatori ieșeni ai Facebook, dar deja politicienii se înghesuiau să-și deschidă și ei cont. Nu ești pe Facebook, nu exiști. Sincer, nu cunoaștem niciun politician, cât de mărunt, care să nu posteze măcar din când în când ceva pe Facebook.

Topul „fanilor”
La Iași, primul politician ca număr de fani este primarul Mihai Chirica, pe care-l apreciază sau îl înjură 81.500 de oameni. Primăria are doar 34.000 de fani. În termenii Facebook, „fan” este cel care ți-a dat like la pagină, dar nu neapărat pentru că-i place de tine, ci eventual pentru a te putea critica la rubrica de comentarii. Adică, pentru a-ți urmări evoluția online. Pe locul doi între politicieni este un deputat din opoziție, Cosette Chichirău. Aceasta numără 68.500 de fani, de trei ori mai mulți decât toți votanții din 2016 ai partidului pe care-l reprezintă. E drept, politicienii pot avea fani de oriunde, oameni care simpatizează partidul sau omul, fără a-i fi neapărat concitadini. Interesant că partide întregi, precum ALDE sau UDMR abia dacă ajung la 60.000 de fani la nivel național. E drept, pe români îi interesează mai mult omul decât partidul. Niciun alt politician ieșean nu intră în top 100 național ca număr de fani pe Facebook. Bate la ușa topului deputatul liberal Marius Bodea, care se află pe locul 104, cu vreo 24.000 de fani.

Clarificări importante
Dar cât contează la urma urmei, numărul de fani pe care îi ai pe Facebook ca firmă sau ca politician? Păi, nu prea mult, ca să fim sinceri. Iar asta, din mai multe motive. Vom vorbi de politicieni, dar ideea se aplică și în cazul afacerilor, universităților sau oricărei alte categorii. Fanii de pe Facebook ai unui politician sunt cei care fie îl simpatizează, fie îl disprețuiesc și vor să-l înjure, fie sunt pur și simplu interesați de fenomenul politic. Nehotărâți, ca să zicem așa. Ăștia din urmă sunt cei mai puțini. Într-o societate polarizată cum este a nostră, nu prea ai neutri. Cei care aparțin celorlalte două categorii nu prea contează. Cel care te iubește, te va vota oricum. Avându-l ca fan, cel mult ți-l fidelizezi. Cei care te înjură, nu te vor vota, indiferent ce promisiuni le-ai face și oricât de bune ți-ar fi proiectele. În plus, studiile făcute până acum arată că impactul postărilor asupra propriului grup de fani este destul de redus. Chiar foarte redus. 4%, mai exact. Adică doar 4% dintre fani îți vor vedea poza pe care tocmai ai postat-o, cu foarfeca în mână la inaugurarea vreunei școli. Sau, dacă preferați, oricare fan va vedea doar 4% dintre postările tale. Trebuie să tai 25 de panglici ca să fii sigur că toți fanii tăi au văzut măcar una.

Categoria „sponsorizate”
Și-atunci, ce faci? Variante de lucru perfect legale și corecte există mai multe. Poți să-ți promovezi postările. Plătești către Facebook, iar postarea ta va fi afișată de mai multe ori pe wall-ul fanilor, astfel încât nu se poate să n-o vadă fiecare. Tai o singură panglică, dar inaugurarea va apărea de atâtea ori, încât nu se poate să n-o vadă toți cei 25.000 de fani. Facebook îți oferă și posibilitatea de a pune un punct pe hartă, iar postarea va ajunge la toți utilizatorii aflați pe o rază de câțiva kilometri. Tai o panglică la Cucuieții din Deal, iar gestul tău va fi cunoscut de toată comuna, inclusiv de cei care nu-ți sunt fani. Într-un oraș, impactul e și mai mare. Află toți locuitorii unui cartier că te-ai pozat cu groapa din mijlocul bulevardului și ai explicat cum ai astupa-o tu. Sau poți adresa un mesaj personalizat celor cărora li se apropie ziua de naștere, chiar dacă nu ți-au dat „like” la pagină. Costurile nu sunt deloc mari. Cu 100 de lei pe săptămână, te-ai scos. Primești și rapoarte detaliate cu privire la impactul pe care l-a avut mesajul: câți l-au apreciat, la câți a ajuns și tot așa. În privința asta, politicienii noștri sunt încă la început. Specialiștii în marketing digital sunt puțini și scumpi.

Varianta „românească”
Așa că mulți preferă varianta „românească”. Iei legătura cu administratorul unui grup important, cu mulți fani și îi propui direct să-ți promoveze mesajul. Contra unei sume de 50-60 de lei, te poate lăuda că ai tăiat panglica, fără ca mesajul să pară că vine de la tine. În plus, îți „cumperi” cumva și protecția. Nu vei fi înjurat pe grupul respectiv. E o variantă destul de des practicată, mai ales pe grupurile unei comunități, pentru că oamenii tind să aibă încredere într-un grup neafiliat politic oficial. Aici însă apare o problemă majoră: nu există măsurători ale impactului. Nu vei ști decât empiric cine a fost convins.