Despre autostrada Moldova – Ardeal, fără patimă. O analiză „la rece”, fără orgolii și false patriotisme locale

Mai știți scenele alea din filmele anilor ’60, reproducând o dimineață într-o casă oarecare, unde locuia o familie din clasa medie? Soțul se așază pe scaun în bucătărie, își bea cafeaua liniștit, citind ziarul, în timp ce soția pregătește micul dejun. La un moment dat, de sus coboară cei doi sau trei copii și se așază ciripind în jurul mesei. Se așază și mama, tatăl împăturește ziarul și se apucă să mănânce cu toții. După un sfert de oră, copiii se ridică să plece la școală, se ridică și soțul, își sărută nevasta și pleacă la muncă. Clasic, nu? Ei bine, nu știu cum se face, dar noi n-am prins niciodată o astfel de dimineață decât poate când eram prea mici pentru a ne aduce aminte. Ca adult, sigur nu. Deh, secolul vitezei, ce să-i faci? Probabil și la dumneavoastră e la fel. Când ați citit ultima oară un ziar, stând liniștit în fotoliu? Nici pentru a ne informa nu prea mai avem timp. De regulă, omul preia informația pe care i-o dă televiziunea, gata mestecată. Și tocmai de-aia existăm și noi, pentru a întoarce lucrurile pe toate părțile și a vi le prezenta în cât mai multe variante cu putință. De-acolo, veți alege domniile voastre ce variantă vi se pare mai apropiată de adevăr sau de interesul propriu. Uite, de exemplu, în ultimele zile s-a inflamat multă lume atunci când ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a anunțat intenția Guvernului de a construi autostrada care să lege Moldova de Transilvania prin Brașov, nu prin pasul Ditrău. Adică, Ungheni – Iași – Brașov – Târgu Mureș în loc de Ungheni – Iași – Târgu Neamț – Ditrău – Târgu Mureș. Parlamentarii ieșeni din partea puterii l-au lăsat pe ministru să spună ce și cum, parlamentarii ieșeni din opoziție s-au simțit datori să comenteze. Firesc, pentru ambele părți. Doar că așa, s-a auzit doar o voce care să susțină ideea, cea a ministrului și un cor întreg care să critice ideea. Haideți să vedem cum stă treaba. Ce variante există și care e, la urma urmei, cea mai bună pentru Iași?

Necesară ca aerul
Nimeni nu contestă că Moldova are nevoie ca de aer de o legătură rutieră serioasă cu vestul țării și, implicit, cu Europa. Pentru Iași, nevoia este acută. Suntem cel mai puternic oraș al Moldovei, din punct de vedere economic, iar aeroportul și drumul european sunt solicitate la maxim. Pentru ca economia Iașului să nu se sufoce, avem nevoie de spațiu în care să respire. Iar în termeni economici, asta înseamnă legături rutiere spre est, prin viitorul pod rutier de la Ungheni și spre vest, prin autostradă. Dacă Primăria și Consiliul Județean pun în funcțiune anul viitor câte un parc industrial, el nu se va umple cu investitori străini decât dacă le putem asigura condițiile pentru a-și exporta marfa. Deci, autostradă trebuie. Asta e clar. Dar pe unde?

Prima variantă abandonată
Din Moldova în Transilvania se pot traversa Carpații Orientali prin trei puncte principale: prin nord, prin pasul Mestecăniș, central, prin pasul Bicaz și prin sud, pe valea Oituzului. Cele trei căi sunt cunoscute și folosite din Evul Mediu, de când mergeau moldovenii lui Ștefan cel Mare la shopping în Ardeal, jefuind și arzând orașele în căutarea lui Aron Vodă, ucigașul lui Bogdan, tatăl lui Ștefan. Cele trei căi au și fost luate în calcul pentru construirea viitoarei autostrăzi, chiar în ordinea pe care am menționat-o noi. Prima variantă, prin Mestecăniș, spre Oradea, Nyíregyháza și Budapesta, a fost pomenită prin 2003 – 2004, atunci când a fost lansată ideea autostrăzii. E cel mai scurt traseu spre vest, distanța Iași – Budapesta fiind de aproximativ 850 km. Ideea a fost abandonată mai ales pentru că asigura, într-adevăr, legături rutiere pentru nordul țării, dar toată Moldova centrală și sudică rămâneau pe dinafară. Construirea unei autostrăzi nordice ar fi impus construirea unei a doua, mai la vale, pentru a scoate din izolare județele din sudul Moldovei. Două autostrăzi ar fi reprezentat totuși o afacere cam prea scumpă. Ar fi fost prea scumpă și o singură autostradă, pentru că pe ruta nordică nu există niciun capăt de autostradă deja construit, la care să se „înțepe”. Pentru acest traseu nu există studii făcute, ci doar o estimare „ochiometrică” a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. Pe când era doar deputat, el vorbea de vreo 4 miliarde de euro, dar înmulțind pur și simplu distanța cu triplul sumei necesare pentru un kilometru de drum național, fără lucrări de artă, adică viaducte, poduri sau tuneluri.

Costuri uriașe
A doua variantă este cea cunoscută de toată lumea, cea prin zona Bicazului, pe ruta Iași – Ditrău – Târgu Mureș. E ceva mai lungă decât prima rută, distanța până la Budapesta fiind de ceva mai mult de 900 km. Avantajul este că ar fi de construit autostradă doar până la Târgu Mureș, că de acolo se leagă de rutele deja existente. Există și un calcul mai temeinic al costurilor, dar tocmai de aici încep problemele. Cifra calculată ajunge la 6 miliarde de euro, dar cam toți specialiștii admit că studiile de până acum s-au făcut din birou, fiind mult subestimate costurile trecerii propriu-zise a munților, fiind băgate din burtă niște tuneluri în zone unde nu e nevoie de ele, dar uitate în puncte unde ar fi necesare și tot așa. La un moment dat, s-a avansat chiar suma de 9 miliarde euro ca necesară pentru realizarea lucrării. Enorm. Teoretic, ar exista posibilitatea obținerii unor fonduri europene pentru lucrări, dar cele mai optimiste aprecieri vorbesc de cel mult un miliard de euro care pot fi accesați pe această cale. Restul finanțării este în aer.

Calcule simple
Bun, dar varianta lui Stroe ce ar însemna? În primul rând, o distanță ceva mai mare de parcurs. Pe ruta Iași – Pașcani – Bacău – Onești – Valea Oituzului – Brașov, iar de aici mai departe spre Budapesta prin Cluj-Napoca și pe la sud de Debrețin sunt 1.060 km, deci cu 150 km mai mult decât prin Ditrău. Firește, acesta este însă un impediment doar teoretic. Când zbori cu 130 km pe oră pe autostradă, o oră în plus nu prea contează. De la Iași la Budapesta, via Brașov, se ajunge în vreo 14 ore. Asta, teoretic, fără a lua în calcul statul în vamă și alte opriri voluntare sau nu. Cu autostradă, timpul s-ar reduce la jumătate. Nu credem că ar avea vreo importanță deosebită dacă am ajunge la Budapesta în 7 sau în 8 ore. Reducerea la jumătate este mult mai relevantă.

Argumente pro Oituz
Când a prezentat noua hartă a viitoarelor autostrăzi din România, Felix Stroe a spus că autostrada Moldovei ar fi mult mai ușor de realizat prin pasul Oituz, existând totodată discuții avansate cu Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru asigurarea finanțării, instituțiile bancare fiind dispuse să ne avanseze banii. Nu știm ce-a discutat exact ministrul cu băncile respective, dar că este mai ușor de lucrat la Oituz decât la Bicaz îl credem. Pasul Oituz urcă până la o altitudine de 866 de metri, în timp ce pasul Bicaz sau Pângărați cum i se mai spune, se cocoață până la 1.257 de metri. Apoi, hai să fim sinceri. Știm cu toții cât de greu se construiesc la noi autostrăzile prin dealurile Transilvaniei. Vă închipuiți că avem constructori care să se descurce cu o autostradă pe culmi de munte? Apoi, că tot ne place istoria, putem spune că pasul Oituz a fost folosit încă din neolitic. După cucerirea Daciei, romanii au folosit la greu drumul. Populațiile migratoare pe aici au trecut de predilecție Carpații, iar tătarii au năvălit în Transilvania în 1241 prin pasul Oituz, nu prin Bicaz. De altfel, în primul război mondial, pe la Oituz au încercat austriecii să intre în Moldova, fără să încerce forțarea Bicazului pentru a ajunge la Iași. Cu alte cuvinte, sunt indicii, inclusiv istorice, că pasul Oituz e mai ușor de trecut.

Probleme reale
Totuși, deși avantajele rutei Brașov din punct de vedere tehnic sunt evidente, există o serie de probleme. Una ar fi că Brașovul devine astfel cel mai important nod rutier al României. N-ar fi asta o problemă, dacă am avea experiență în gestionarea unui trafic masiv. Doar că nu o avem. Știm cu toții cât de greu se circulă printr-un banal sens giratoriu precum cel din Podu Roș. Închipuiți-vă un nod în care se întâlnește autostrada dinspre Iași cu cea dinspre București și cu cea dinspre Cluj-Napoca. Pe noi ne doare capul numai ce ne gândim. Apoi, rămâne problema de care am pomenit când am vorbit de ruta nordică. Rămâne pe dinafară o zonă de dimensiuni importante. Suceava și Botoșaniul se vor situa doar pe o rută secundară, Bistrița sau Maramureșul, la fel. E drept, nu poți mulțumi pe toată lumea.

Volum de trafic
Ca să ne rezumăm doar la Iașul nostru, este de spus că traficul auto maxim la noi este între Iași și Târgu Frumos, unde trec peste 17.000 de mașini zilnic. Între Iași și Podu Iloaiei, sunt chiar 20.000. Blocajele de la Podu Iloaiei, unde drumul se îngustează sunt deja ceva obișnuit. Un trafic auto de autostradă înseamnă o medie de 16.000 de vehicule zilnic. Deci pe tronsonul Iași – Târgu Frumos deja este trafic pentru acest regim, deși infrastructura este doar de drum național. Dincolo de Târgu Frumos, spre Pașcani, traficul este semnificativ mai mic, fiind comparabil cu cel de pe ruta Târgu Frumos – Roman. El crește din nou puternic de la Bacău spre sud, unde este triplu față de traficul de pe ruta Pașcani – Târgu Neamț – Ditrău. Cu alte cuvinte, deja șoferii preferă ruta sudică, decât cocoțatul prin munți, chiar dacă prin Ditrău drumul spre vest este mai scurt.

Costuri la jumătate
Dacă facem abstracție de nordul Moldovei, de sudul regiunii sau de oricine altcineva și ne gândim doar la Iașul nostru, important este să avem o cale de ieșire rutieră din județ. Ministrul Stroe zice că e mai ieftin prin sud (adică doar vreo 3 miliarde de euro), chiar dacă ruta este mai lungă. Un alt argument al ministrului este că autostrada Iași – Bacău – Brașov ar fi și mai ușor de realizat din punct de vedere tehnic. Așa zicem și noi. Una peste alta, după noi, pentru ieșeni important este să se facă o autostradă peste Carpații, cam pe oriunde s-ar face. Doar să se facă. Să nu ajungem să spunem, cum zicea o vorbă citită pe Facebook, „până acum nu s-a făcut autostrada Iași – Târgu Mureș. De-acum încolo, n-o să se facă autostrada Iași – Brașov”. Dumneavoastră ce ziceți?