Una dintre acţiunile pe care ministrul Justiţiei Tudorel Toader le întreprinde în ultima vreme este de a nu slăbi din ochi activitatea procurorilor, fie că e vorba de Laura Kovesi sau, mai nou, de şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu. Pe acesta din urmă chiar l-a scos din pâine, după ce, în urma unei scurte examinări, a constatat că nu mai poate îndeplini un nou mandat de conducere. Deocamdată, Horodniceanu mai stă şase luni pe post, asigurând interimatul până la numirea unui nou procuror – şef al DIICOT. Prin urmare, a avut timp să poarte o discuţie amicală cu concetăţeanul său ieşean, Tudorel Toader.
Tudorel Toader: Daniele, mă bucur că m-ai primit la o cafea în biroul tău. Se vede că eşti gospodar, încă mai ştergi praful de pe dosare, deşi în şase luni te muţi de aici.
Daniel Horodniceanu: Ce să fac, nea Tudorele, doar mă ştiţi cum sunt: lucrez curat şi ordonat. Dar se pare că modul ăsta de operare nu v-a fost pe plac şi m-aţi scos din schemă. Nu-i nimic, mă întorc la Iaşi, dar în astea şase luni cât mai stau, vreau să scot untul din dosarele astea!
Ei, ia-o mai uşurel, de ce atâta grabă? Văd că eşti un pic supărat că nu ţi-am înnoit mandatul. Doar ştii că nu e bine să îmbătrâneşti în aceeaşi funcţie. Devii sedentar, nu mai ai chef de anchete, îţi cumperi acvariu pentru birou, începi să uzi plantele de pe pervaz, pe scurt, deprinzi obiceiuri de pensionar. Ai să vezi că mutarea asta o să-ţi facă bine, îţi redă vigoarea de tânăr procuror!
Mie-mi spuneţi? Abia aştept să iau nişte dosare la puricat, la scuturat. Ştiţi, ca pe covoare le voi bate în curtea procuraturii, până iese din ele şi ultimul fir de praf. Cu ocazia asta, mai fac şi ceva condiţie fizică, foarte necesară când ai de-a face cu infractori care au pasul atât de mare încât ajung în Costa Rica şi Madagascar cât ai zice “condamnat”!
Ei, vezi, în sfârşit ai înţeles secretul succesului în această meserie. Mereu cu mandatul de percheziţie la centură, precum pistolarii din vestul sălbatic. Atenţie distributivă, pas elastic şi silenţios, să nu te simtă urmăritul, dosarul pregătit, cu şina lustruită. Hai, că doar ai făcut facultatea la Iaşi, suntem din aceeaşi matcă universitară de-a dreptul celebră!
Profesore, mă bucur că aţi trecut pe aici, sper că şi cafeaua a fost bună. Un pic amară, că e de la domnul procuror şef Augustin Lazăr, iar el cică nu le are cu zăhărelul. O fi bine, n-o fi bine treaba asta, nu ştiu. Dar ne vedem peste şase luni, după ce fac curat în fişete. Iar de Crăciun, mai vedem noi cine pe cine sacrifică!