Trofeul „Carpați” la handbal feminin. Concert Sting. FedCup România versus Cehia și România versus Germania. Cupa Davis România – Spania. Cupa Europeană de Taekwondo. Cupa Europeană de Karate. Campionatele europene de gimnastică individuală. Untold. Eurobasket 2017. Ce au toate acestea în comun? Hai, că v-ați prins, nu degeaba sunteți cititorii noștri preferați. Toate aceste evenimente, iar lista este departe de a fi completă, s-au desfășurat la Cluj-Napoca, în ceea ce este probabil cea mai modernă sală polivalentă din țară. Vom vorbi puțin despre ce înseamnă să ai așa ceva în târg, despre ce este polivalenta clujeană și despre impactul existenței sale asupra orașului.
Boc a dat, Boc a primit
Pe scurt, Sala Polivalentă din Cluj-Napoca a reprezentat una dintre trambulinele de pe care Emil Boc s-a relansat politic. Ca prim-ministru, conștient că niciun mandat nu e veșnic, a aruncat câți bani a putut spre orașul natal. Un fel de a spune, pentru că Boc s-a născut în comuna Mărgău, dar ați prins ideea. Nu i-a păsat de scandalurile provocate de alocarea preferențială a banilor către orașul ardelean, cu neglijarea completă a altor orașe cu pretenții, inclusiv Iașul. Firește, e ușor de spus că Clujul a fost favorizat de Boc, iar Iașul persecutat. Mai greu de răspuns e ce au păzit și păzesc reprezentanții noștri la București. Asta este însă altă discuție.
Mărită cu 30%
Polivalenta a intrat în șantier în plină criză economică, în 2010. Cu o investiție de 70 milioane de lei, sala a fost gata în 2014. Și a fost pusă imediat să producă bani și notorietate pentru Cluj-Napoca cu toate cele 7.000 de locuri ale sale. În ianuarie anul ăsta, a mai intrat o dată în șantier, pentru a fi extinsă până la 9.300 de locuri, contra unei sume de încă 16 milioane de lei. Extinderea era necesară pentru a corespunde standardelor internaționale impuse de dorința Clujului de a găzdui una dintre grupele Campionatului Europeană de Baschet Masculin. Culmea, deși românii sunt experți în a întârzia finalizarea oricărei lucrări, de data aceasta nu a fost cazul. Schelele au fost ridicate pe 21 august. Era și timpul, pentru că pe 1 septembrie avea să înceapă campionatul de care vorbeam.
Companie selectă
Campionatul european de baschet din acest an este unul dintre cele mai importante evenimente sportive organizate vreodată în România. E drept, România a organizat și campionate mondiale, dar în termeni de vizibilitate internațională, parcă un campionat european de baschet e puțin peste Campionatul Mondial de Șah Școlar găzduit de Iași, Campionatul Mondial de Hochei Divizia II de la Galați, Campionatul Mondial de Karate Kyokushin de la Sibiu sau cel tot mondial de Darts pe care același Sibiu vrea să-l organizeze în 2019. EuroBasket 2017 înseamnă 24 de echipe împărțite în patru grupe, meciurile fiecărei grupe desfășurându-se în alt oraș. Cluj-Napoca a ajuns într-o companie destul de selectă, alături de trei capitale, Helsinki, Tel Aviv și Istanbul. Ceea ce nu e chiar rău pentru un oraș de provincie.
Cine a venit
În grupa „clujeană” s-a regăsit România, Croația, care a prins vreo două medalii de bronz în urmă cu două decenii, Ungaria, care nu prea contează în baschet. Muntenegru, care are doar ambiție, nu și rezultate, Cehia, care a obținut un loc 7 acum doi ani și marea favorită, Spania. Aceasta din urmă are o carte de vizită impresionantă: 31 de prezențe la campionatele europene, trei medalii de aur, ultima chiar la ediția trecută, șase de argint și trei de bronz.
9.000 de spectatori
Clujul a ajuns astfel să găzduiască atât cea mai puternică echipă a campionatului, cât și pe cea mai slabă. La începutul competiției, Spania era principala favorită la câștigarea turneului. România era creditată cu o șansă din 1.000. Asistența a fost una impresionantă mai ales la meciurile în care a jucat România. Astfel, contra Spaniei, la partidă au asistat 8.000 de spectatori pentru ca marți, la partida cu Ungaria să fie prezenți în tribune peste 9.000 de spectatori, recordul absolut de audiență pentru această sală.
Beneficii
Oricum, șansele echipei noastre naționale sau numărul de spectatori prezenți la meciuri contează mai puțin pentru clujeni, câtă vreme au ocazia unică de a se face cunoscuți la nivel mondial. Meciurile desfășurate în Cluj au fost transmise în 160 de țări. Dacă măcar câte 100 de oameni din fiecare țară caută pe google ce e aia „Cluj-Napoca” și cum arată, scopul esențial, acela de a-și face reclamă, a fost atins. În plus, zilele astea, au fost prezenți și suporteri străini, câteva mii. Care au lăsat bani în Cluj și care ulterior vor face reclamă gratis orașului. Cam de asta contează să ai o sală polivalentă ultimul răcnet în târg.