La fiecare început de an, mai ales când e vorba de un an electoral, ne pregătim cana de cafea și biscuiții pentru a ne delecta cu optimismul cu care vorbesc diverșii edili ai țării despre bugetele localităților pe care le păstoresc. Imaginația lor este nemărginită, mai ales când ajung la capitolul „Promisiuni de aburit electoratul”, iar eforturile pe care le fac în căutarea metaforelor celor mai potrivite pentru a prezenta lucrurile exclusiv în nuanțe de roz îi fac de-a dreptul amuzanți. Ca un făcut însă, anul ăsta imaginația pare să le fi secătuit. De la A la Z, toți cei la care ne-am uitat au vorbit despre bugete „record”. Un record mai record ca altul, ce mai! S-ar zice că ultimii ani, cu toată vânzoleala politică și cu toate plângerile că diverse acțiuni ale guvernului lasă orașele fără bani au reprezentat totuși niște ani buni pentru administrația publică locală. Oricum, știm că pe dumneavoastră vă interesează realitatea periată de exuberanța electorală. Așa că azi vom vorbi despre Iașul nostru, Cluj-Napoca ardeleană și Timișoara bănățeană.
Investiții: 670 milioane de lei
Cel mai record buget record, ca să-i zicem așa, este cel al municipiului Cluj-Napoca. E cel mai mare dintre bugetele locale, după cel al Bucureștiului, firește. Totodată, este și cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată Clujul: 1,7 miliarde lei, echivalentul a peste 350 milioane de euro, cu vreo 7% mai mare decât cel de anul trecut. Primarului din Cluj-Napoca, fostul premier Emil Boc, îi place să se laude cu faptul că în orașul pe care-l conduce au prioritate investițiile față de cheltuielile administrative și că absoarbe fonduri europene mai ceva ca un burete. Totuși, cea mai mare parte a bugetului clujean va fi destinată acoperirii cheltuielilor de funcționare a Primăriei. Administrația noastră este destul de scumpă. Din 1,7 miliarde lei, peste un miliard vor lua acest drum. Investițiile vor beneficia de restul de 670 milioane de lei. De asemenea, principala sursă de venit a Primăriei clujene este reprezentată de impozitele pe venit, pe profit și câștiguri de capital ale persoanelor fizice, care se vor ridica la 613 milioane de lei. Banii europeni sunt estimați la 283 milioane de lei. Impozitele și taxele locale vor fi a treia sursă de venit, în valoare de 117,5 milioane de lei. Deci, cam un leu din cinci va fi „european”.
Mega-parcare în campus
O sumă consistentă este destinată construirii de parcări. La Cluj se vor finaliza în acest an lucrările la trei parcări supraetajate și la una subterană. Cea mai mare va avea două niveluri subterane, unul la nivelul solului și șase etaje. Una dintre parcări, cu 8 niveluri, se află în construcție în campusul studențesc. Au apus vremurile când studenții veneau la cursuri cu tramvaiul. În total, 1.253 de locuri noi de parcare vor costa 72 milioane de lei. Pentru alte trei parcări se vor realiza în acest an licitațiile de proiectare și execuție.
Componenta verde
Spațiile verzi, mai cu seamă parcurile, sunt, fără putință de tăgadă, prioritare la Cluj-Napoca, cel puțin din perspectiva banilor investiți în acest domeniu. Lucrările la trei parcuri, „Simion Bărnuțiu”, „Pădurea clujenilor” și cel din cartierul „Între lacuri” vor începe și se vor termina tot în acest an. În total, e vorba de 24 milioane de lei. Un al patrulea, din cartierul Zorilor, va fi gata la anul, după o investiție de 20,1 milioane de lei. Anul acesta se vor investi 15 milioane de lei. Încă 10 milioane de lei se vor cheltui pentru reabilitarea bazei sportive și amenajarea parcului din Mănăștur. Acolo, investiția totală se va ridica la 40,62 milioane de lei, dar se va întinde pe mai mulți ani. Pentru spații verzi, deci pentru suprafețe mai mici de un hectar, se vor investi alte 4 milioane de lei. Încă 3 milioane de lei vor fi cheltuielile din acest an la cele două proiecte de revitalizare a malurilor Someșului.
Cimitir nou
Cheltuielile presupuse de construirea unei creșe și extinderea unei a doua se vor ridica la 13,3 milioane de lei. Alte 11 milioane de lei reprezintă sumele necesare reabilitării termice a patru grupuri de blocuri. De partea cealaltă a firului vieții, Cluj-Napoca se confruntă cu aceeași criză a locurilor de veci ca și Iașul nostru. În cursul acestui an ar urma să fie amenajat cimitirul „Moș Ion Roată”, investiția ridicându-se la 32,3 milioane de lei.
Tramvaie noi
Transporturile reprezintă altă felie consistentă din bugetul clujean, cu 287 milioane lei. Anul ăsta vor intra în circulație 12 din cele 24 de tramvaie noi contractate pe fonduri europene. În total, pentru achiziția de tramvaie se află în derulare trei proiecte, pe care se vor cheltui în total 111 milioane de lei. Restul banilor din acest capitol înseamnă un pod, asfalt, zone pietonale, lărgiri de străzi.
Antonia, funcționar virtual
La „diverse”, menționăm dezvoltarea așa-numitului funcționar public virtual „Antonia”, sistemul de inteligență artificială care gestionează deja 94 de tipuri de cereri sau continuarea programelor sociale de genul ajutorului pentru plata chiriei persoanelor singure, îngrijirea la domiciliu a bătrânilor, îngrijirea stomatologică pentru localnicii cu venituri reduse, cantina de ajutor social sau cumpărarea de 12 noi locuințe sociale de pe piața liberă.
Șiretlic bugetar
Mergând pe principiul că „tot Banatu-i fruncea”, Timișoara se laudă cu un buget și mai record decât cel al Clujului: 2,3 miliarde lei. Știm însă că primarul Nicolae Robu se poartă și vorbește de parcă ar fi primar intergalactic, așa că ne-am uitat mai în detaliu. De fapt, vreo 800 milioane de lei sunt banii spitalelor din subordinea Primăriei și un credit de refinanțare. Bugetul propriu-zis, cel aflat la dispoziția Consiliului Local pentru marea împărțeală, se ridică la 1,42 miliarde lei. Ca și la Cluj-Napoca, cheltuielile pentru funcționare sunt mai mari decât cele pentru dezvoltare: 748, față de 687 milioane de lei. O bună parte din investiții, vor fi făcute din bani europeni: 290 milioane de lei. Totuși, în bună măsură este vorba de investiții care la Iași s-au făcut de ceva vreme. Astfel, 40 milioane de lei se vor cheltui pentru reabilitarea Căii Bogdăneștilor, inclusiv schimbarea șinelor de tramvai. Respectiva stradă e un fel de Calea Chișinăului de-a noastră, ca lungime și importanță. Retehnologizarea CET-ului local, Colterm, îndeosebi pentru reducerea polării, va costa 73,3 milioane de lei. În plus față de Iași, Primăria bănățeană va reabilita termic câteva zeci de blocuri din oraș, contra unei sume de 70 milioane de lei. Tot bani europeni. Pentru achiziționarea de tramvaie noi se alocă 11,6 milioane de lei, iar pentru cumpărarea de autobuze electrice – 79,3 milioane de lei.
Școli în containere
Banii obținuți din veniturile locale și alocările de la bugetul de stat merg la Timișoara în patru mari direcții: învățământ, sănătate, cultură și transporturi. Pentru învățământ s-au alocat 65 milioane de lei, pentru extinderea unor școli, reabilitarea altora și cumpărarea unui corp de clădire pentru Liceul de Arte Plastice. O inițiativă locală demnă de remarcat mai ales prin ineditul ei, constă în cumpărarea, contra sumei de 2,1 milioane de lei, a 20 de containere. În acestea vor fi amenajate… săli de clasă. Este soluția găsită de municipalitatea bănățeană la criza de spațiu cu care se confruntă unitățile de învățământ cele mai aglomerate. De exemplu, școala generală nr. 30 are 1.900 de locuri, dar clădirea în care funcționează are o capacitate de doar 1.000 de locuri. Șase containere au fost transformate anul trecut în clase. Spitalele vor beneficia în acest an de investiții în valoare de 44 milioane de lei. Din această sumă, 18,5 milioane de lei sunt destinate dotării celor trei spitale din subordinea Primăriei timișorene, iar 15 milioane de lei, pentru lucrările de reabilitare a spitalului de copii.
Capitală Europeană a Culturii
Sectorul cultural va beneficia de investiții de 61 milioane de lei. Suma destul de mare se explică prin faptul că Timișoara va fi anul viitor Capitală Europeană a Culturii, așa că municipalitatea locală apasă pe accelerație: 17 milioane de lei pentru reabilitarea celor cinci cinematografe, 5,3 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a Operei, 6 milioane de lei pentru realizarea unui centru multifuncțional într-o fostă clinică sau 3 milioane de lei pentru MultipleXity, un fel de mall cultural, cu spații multifuncționare, săli de expoziții, laboratoare interactive pentru copii și adulți sau zone de experimentare.
Pasajul Solventul
Transporturile timișorene primesc o sumă consistentă, dar care nu reprezintă nici jumătate din cea de la Cluj-Napoca: 127,6 milioane de lei. Banii sunt împrăștiați în zeci de proiecte cu valori destul de mici: o rețea de alimentare pentru autobuzele electrice – 2 milioane de lei, reabilitarea unor linii de tramvai – 6,3 milioane de lei, amenajarea unei parcări supraetajate – 5 milioane de lei, finalizarea lucrărilor la două poduri și începerea lucrărilor la alte cinci, asfaltări și altele asemenea. Interesant este proiectul, care trenează de câțiva ani în orașul de pe Bega, pasajul Solventul. Este vorba de o subtraversare a 9 linii de cale ferată, esențială pentru legarea a două zone mari ale orașului. Deschiderea șantierului a tot fost amânată din cauza regimului juridic al terenurilor din jur. Până la urmă, problema s-a rezolvat, iar lucrările vor începe în acest an, beneficiind de 12,1 milioane de lei.
Tomograf pentru arbori
În cazul Timișoarei, capitolul „Diverse”, în care includem inițiativele locale interesante reprezintă cumpărarea unui tomograf pentru evaluarea stării sănătate a arborilor din oraș sau reabilitarea a două fântâni arteziene și construirea altor șase. Nu sunt sume mari, dar credem că sunt exemple de ce ar trebui și la Iași.
Linii și tramvaie
Despre bugetul Iașului ați mai avut probabil ocazia să citiți și vom reveni și noi asupra lui în acest an, așa că îl vom prezenta într-o variantă rezumată. E și el record, dar un record mai mic, de vreo 1,45 miliarde lei. Din această sumă, cea destinată dezvoltării se ridică la 607 milioane de lei. Cele mai importante investiții sunt, evident, cele în reabilitarea liniilor de tramvai, respectiv a tronsoanelor din Tudor Vladimirescu, Cinci Drumuri – Pădurii – Nicoriță, Podu Roș – Primăverii și de pe bulevardul Virgil Săhleanu. Pe listă ar putea intra și Tătărași – Dancu, dacă se vor finaliza licitațiile de proiectare și lucrări. Apropo de tramvaie, ar urma să ajungă la Iași primele tramvaie noi din lotul de 16 cumpărate de municipalitate și, cu puțin noroc, unele dintre cele 16 tramvaie și 44 de autobuze electrice care vor fi cumpărate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Noi zicem că mijloacele de transport vor ajunge în târg abia anul viitor.
Se încep pasajele?
Anul ăsta ar putea începe lucrările și la prima parcare etajată din Iași, domeniu la care suntem mult întârziați față de alte orașe. Va fi amplasată în Alexandru cel Bun și va avea 255 de locuri. Tot în acest an se dorește și începerea lucrărilor la cele două pasaje supraterane din Podu Roș, pentru care s-au alocat 83 milioane de lei. În rest, vorbim despre lucrări în continuare la Palatul Braunstein, Muzeul de Istorie Naturală, mănăstirea Frumoasa și Baia Turcească sau la reabilitarea rețelei de distribuție a agentului termic. Celelalte investiții ale municipalității vor ține de funcționalitatea orașului: asfalt pe străzi care încă sunt doar pietruite sau chiar din pământ, spații verzi, amenajarea a cinci părculețe sau iluminat public. E mult, e puțin? Bani sunt mulți. Rămâne să vedem câte dintre investițiile de pe lista Primăriei se vor și concretiza în acest an.
