În ciuda victoriilor din vara lui 1917, acum 99 de ani, România era în corzi. Rusia se prăbușise, ce mai rămăsese din țara noastră era înconjurată de trupele Puterilor Centrale, aliații noștri aveau alte griji, așa că, vând-nevrând, s-a încheiat un armistițiu cu Germania și Austro-Ungaria, începând totodată tratativele de pace. Iar pacea de la București-Buftea, pe care regele Ferdinand a refuzat să o ratifice, ar fi fost crâncenă pentru noi. Dobrogea trecea la bulgari, România rămânând doar cu portul Constanța și calea ferată până la el. Un teritoriu de 9.100 km pătrați din Carpații Meridionali trecea la Austro-Ungaria. Exploatarea petrolului era concesionată pe 90 de ani Germaniei. Și tot așa. Totuși, românul rămânea optimist. Taman în primăvara lui 1918, Basarabia s-a unit cu România. La Paris, Washington, New York și în Italia s-au format comitete ale românilor care pregăteau deja Marea Unire, deși nimic nu o mai prevestea. De ce facem acest recurs la istorie? Pentru că anul viitor vom aniversa 100 de ani de la această Unire. Când cauza unirii părea pierdută, au existat oameni care să spere în ea și să o pregătească. Ce face Iașul ca să celebreze acei ani 1917 – 1918? Ce manifestări sunt trecute în calendarul Centenarului? Ne ținem doar de două-trei sindrofii și simpozioane?
De ce Alba Iulia
În chestiunea Unirii din 1918, Alba Iulia a avut un singur merit. Acela de a fi fost capitală a principatului Transilvaniei la 1599, pe vremea lui András Báthory, suzeranul Țării Românești. Mihai Viteazul și-a bătut suzeranul la Șelimbăr de i-a sunat apa-n cap, a ocupat Alba Iulia și s-a încoronat acolo ca domnitor al Valahiei și Ardealului. După câteva luni, a ocupat și Moldova, stabilindu-și capitala tot la Alba Iulia. Ca urmare, Alba Iulia a devenit simbolul unității românești. De-aia s-a și proclamat în 1918 unirea Transilvaniei cu România la Alba Iulia și tot de-aia a și fost încoronat Ferdinand ca rege al României Mari tot acolo. Rolul orașului ardelean în Războiul de Reîntregire a fost egal cu zero.
Două sindrofii
Dacă nu ar fi existat Iașul, ca centru al rezistenței, momentul Alba Iulia 1918 nu ar fi existat. Totuși, la noi, pregătirile pentru Centenarul Unirii și evenimentele conexe se desfășoară într-un anonimat total. Acum aproape două luni, au avut loc două astfel de evenimente: Centenarul Sărbătoririi Zilei Naționale la Iași, pe 10 mai și Centenarul Reformei Constituționale de la Iași. Ați auzit de ele, cumva? Primul a presupus arborarea drapelului regal în curtea interioară a Muzeului Unirii, intonarea imnului regal, o conferință pe tema regalității desfășurată tot la muzeu și lansarea unui număr special al revistei Historia. Al doilea eveniment a constat dintr-un Te Deum la Mitropolie, o întrunire solemnă a unor autorități publice la Teatrul Național, un colocviu la Universitate și lansarea revistei Magazin Istoric.
„A doua Capitală”
Nu zicem că nu sunt evenimente care trebuie marcate, dar unde sunt ieșenii? Bun, academicieni, foști președinți, oameni de știință, dar ieșenii? Cândva Iașul era cunoscut, după porecla dată de Carol I, drept „a doua Capitală”, iar ieșenii de rând, ăia care beau o bere pe terasă sau se plimbă prin Copou, erau perfect conștienți de asta. Acum, între ieșenii de zi cu zi și cei care se autointitulează „elite” s-a săpat o prăpastie. Ieșenii merg la muncă și își iau copiii de la școală, autoritățile taie panglici și cuvântează la colocvii. Nu există, până acum, niciun moment aniversar la care să fie așteptați, în primul rând, ieșenii obișnuiți, urmașii celor care au dus greul războiului acum 100 de ani.
„Cealaltă Capitală”
Peste Carpați, Alba Iulia și-a asumat deja, și-l subliniază în fiecare zi, sloganul „Cealaltă Capitală”. Cum deschizi site-ul Primăriei ardelene, te întâmpină mesajul „Alba Iulia, orașul unirii”. Vă lăsăm plăcerea de a intra pe site-ul primăriei noastre. Pe propria pagină de Facebook, primarul Mircea Hava recită aproape în fiecare zi sloganul „Alba Iulia e unică, Alba Iulia e pur și simplu Cealaltă Capitală”, iar sloganul este afișat oriunde se poate. Hava e un inginer chimist, membru fondator al PD și ajuns primar în 1991. În următorul mandat a fost doar viceprimar, iar din 1996 e primarul etern al municipiului, din partea aceluiași partid. Din opoziție, carevasăzică. Un tip solid, bine legat, cu mustață căruntă. Un ardelean dintr-ăla, tipic, molcom, cu niște palme cât lopețile, de zici că e pădurar, nu primar. Ei, dar individul ăsta a obținut bani pentru reabilitarea Palatului Principilor, unul dintre simbolurile orașului. Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 mai.
Aplicație de mobil
Încă de anul trecut, orașul a lansat o aplicație de telefon mobil care îți prezintă, în funcție de locul unde te afli, informații despre punctele de interes turistic din apropiere, ba-ți trimite și alerte, nu cumva să ratezi o poză cu tufa în spatele căreia s-a dus Traian după ce a băut din vinul Daciei. Între noi fie vorba, nu e cine știe ce aplicație spectaculoasă, dar n-am auzit încă de una similară la Iași. A, ca să nu-ți mănânci netul de pe telefon, Primăria Alba Iulia a instalat hotposturi Wi-Fi gratuite în punctele cheie din Cetate. Alea de pe esplanada Teatrului nostru Național nu mai funcționează de multă vreme. De altfel, un proiect pilot de Smart City 2018 derulat de Alba Iulia a și fost premiat recent, la nivel european. Zilele astea, Primăria lor cumpără brelocuri, magneți de frigider, pixuri, stick-ere și steaguri imprimate pentru a fi oferite ca suveniruri turiștilor. Nu cumva să uite că acum 100 de ani, la Alba Iulia… etc.
Acțiuni de marketing
Au avut zilele orașului. A venit Smokie, a venit și Compact. L-au pieptănat pe Paul Ciuci și i-au cules scamele până a mărturisit că „Fata din vis” a fost inspirată de o gagică pe care a văzut-o acum 40 de ani, unde altundeva decât în gara „Orașului Unirii”. Primăria Alba Iulia a dat vreo 30.000 de lei și a convins Centrul Național al Cinematografiei să finanțeze grosul pentru realizarea unui documentar referitor la împărații, regii, voievozii, oamenii de cultură și personalitățile politice și militare care și-au șters cizmele de glod la intrarea în Cetate. Pe jumate istorie, pe jumate turism. Ca paranteză, niciun oraș din țară nu a mai făcut până acum chestia asta. De Iași nici nu mai pomenim, că ne crește tensiunea. Ardelenii au convins și un regizor britanic să facă un reportaj despre ce oraș mișto au. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, aceiași ardeleni au cerut 239,5 milioane lei pentru finanțarea a 17 obiective de investiții. Firește, sub semnul Unirii. Ce treabă au reparația capitală a străzii Brândușa, reabilitarea căminului cultural Pâclișa sau văruirea grădiniței nr. 6 cu Marea Unire, nu știm. Dar pariem că vor primi banii ceruți? Inclusiv pentru construirea bazei sportive și de agrement din zona Bazinului Olimpic. Care bazin olimpic? Ăla pe care noi nu-l avem nici în ziua de azi. La ei, consilierii locali se ceartă pe tarife și programul de funcționare.
Reabilitare cu bani europeni pe POR 2014-2020
Pe 24 mai 2017, s-a semnat contractul de finanțare a proiectului ce vizează reabilitarea Palatului Principilor. Primarul Mircea Hava: „Un reper esențial de istorie a românilor va fi redat acestora. Dubiile legate de viitorul Palatului Principilor din Alba Iulia s-au risipit odată cu semnarea contractului de reabilitare. Nu e cea mai mare valoare a fondurilor nerambursabile accesate de noi, însă e una dintre cele mai importante victorii ale administrației locale. Acum nu mai lipsește nicio hârtie, nicio ștampilă, nu mai există niciun semn de întrebare și mingea e la noi în teren: avem o perioadă la dispoziție să facem Palatul Principilor să strălucească din nou, așa cum merită”. Valoarea investiției este de peste 21,7 milioane de lei, adică echivalentul a 5 milioane de euro. Finanțarea nerambursabilă este de peste 20,6 milioane de lei, reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului. Proiectul va fi implementat prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Pentru reabilitarea tuturor celor șapte corpuri de clădire și două curți interioare, care ocupă în total peste 33.000 de metri pătrați, ar fi necesare în jur de 33 de milioane de euro, a menționat Mircea Hava. Deocamdată, va fi restaurată cea mai importantă parte din palat.
Scurt istoric
Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice și a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat și extins în secolele XVI-XVII, a relatat www.agerpres.ro. Inițial, clădirea a avut drept destinație reședința Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau și autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazu. Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie. În urmă cu doi ani, în timpul unor cercetări preliminare, au fost înregistrate descoperiri de excepție, palatul fiind mult mai vechi decât se știa. Palatul este clasat ca monument istoric și inclus în lista monumentelor istorice din județul Alba.