Nu știm dumneavoastră, dar nouă, „minivacanța” de 1 iunie nu ne-a tihnit deloc. Ca un făcut, s-au aglomerat deodată toate pe capul nostru și abia am avut timp să le rezolvăm. „Ieșeala” a trebuit, din nefericire, amânată pentru o dată ulterioară. În vreun weekend mai liber, eventual. Așa că, făcându-ne planuri, ne-am apucat să căutăm unde am putea merge să petrecem o zi, două pentru a ne reîncărca bateriile, cum se spune. Sau o parte din concediul de vară. Dar în căutarea noastră am vrut să găsim locuri pitorești din apropierea Iașului, undeva la maxim 150 – 200 de kilometri. Pe scurt, un loc liniștit și relaxant, la care să ajungem cu mașină în două – trei ore. Probabil sunt 1001 astfel de locuri în toată Moldova, fără a o lua în calcul și pe cea de dincolo de Prut. Noi ne-am oprit asupra vreo cinci astfel de zone.
Plaja de la Oprișeni
Cel mai apropiat loc unde poți sta cu roțile în sus, prăjindu-te la soare este, probabil, lunca Prutului, de la Sculeni până la Oprișeni, în Țuțora. Distanța e de 20 – 25 km, indiferent de punctul de pe mal ales pentru relaxare. Noi preferăm varianta Oprișeni, pentru că malul Prutului coboară lin spre râu, în timp ce în Sculeni are mai degrabă un aspect de faleză. În cotul Prutului de la Oprișeni s-a adunat de-a lungul timpului nisip, ceea ce transformă locul într-o veritabilă plajă, mai ales că apa râului nu este prea adâncă. Nu vă recomandăm să înaintați prea mult spre mijlocul Prutului, pentru că apa se adâncește. În plus, grănicerii moldoveni s-ar putea să creadă că fugiți de palma jandarmului român și vreți să vă refugiați în țara vecină. N-o să tragă în dumneavoastră, dar ar putea face scandal. De pe plajă lipsesc copacii, după cum lipsește și un minim de amenajare a malului. Ar fi fost simplu pentru primăria comunei să instaleze niște umbrele și să acorde autorizații pentru deschiderea unor terase, dar asta încă nu s-a întâmplat. Pe vremuri, timp de un secol înaintea celui de-al doilea război mondial, plaja de pe malul Prutului era unul dintre locurile preferate de ieșeni pentru un agrement de weekend. Pe scurt: 16 lei benzina, micii aduși de acasă, berea cumpărată de la magazinul mixt din sat, muzica de la radioul mașinii, cazarea în cort sau acasă, după o după-amiază de plajă. Nota 10 pentru accesibilitate, 8 pentru cadrul natural, 3 pentru dotări. Media 7.
Paradis pentru păsări
Până la acea zonă numită „Delta a Moldovei”, a doua cea mai mare zonă umedă din țară, după Delta propriu-zisă sunt de mers doar vreo 30 km. Complexul de lacuri de la Larga Jijia adăpostește, pe o suprafață de doar 1.250 ha, mai bine de 200 de specii de păsări, adică jumătate din cele existente în întreaga țară. Practic, este un adevărat paradis pentru păsări. Un „paradis artificial”, vorba lui Baudelaire, dar nu metaforic, ci concret. Delta moldavă a apărut începând cu 1977, când au fost demarate lucrări ample în mlaștina luncii inundabile a Jijiei, în scopul de a fi „redată agriculturii”, cum se spunea pe atunci. Pentru a se pune păpușoi, ar fi trebuit construite diguri, investiție considerată și atunci prea scumpă. Așa că s-a amenajat o salbă de iazuri populate cu pești. După pești, au venit păsările specifice bălții: bâtlani, cormorani, lebede, egrete, berze negre, călifari, țigănuși, nagâți, pescăruși și multe altele. Ba a apărut și o colonie de lopătari, singura din țară în afara Deltei.
Topless de Larga Jijia”
Majoritatea speciilor nou-venite erau ocrotite de lege, așa că nu au fost hăituite, deși dijmuiau zdravăn peștii din iazuri. Decizia s-a dovedit inspirată, Larga Jijia devenind una dintre cele mai căutate zone de pescuit din Moldova. Iar de prins, se poate prinde orice: crap, caras, știucă, somn, sânger, biban, novac și multe altele. Mândria zonei este așa-numitul „Topless de Larga Jijia”, o rasă de crap de cultură fără solzi, creația unei firme piscicole locale. Prețurile sunt pentru toată lumea. Pleacă de la vreo 80 de lei, cu o limită de 7 kg de captură sau un pește de peste 7 kg și ajung la vreo 130 de lei, la balta de trofee. Problema este că, la fel ca și la Sculeni sau Oprișeni, trebuie să-ți aduci cu tine tot ce îți trebuie, inclusiv cortul. Pentru accesibilitate, nota 10, pentru că transportul nu te costă mai mult de 20-21 de lei, dus-întors. Cadrul natural merită un 10 curat, mai ales dacă vă place „vânătoarea” de păsări cu teleobiectivul. Dotările locale se opresc însă la nota 4. Media 8.
„Marea Nordului”
Dacă vă place pescuitul, dar aveți familie care nu vă împărtășește pasiunea de a fi ciuruit de țânțari și a dormi pe marginea bălții, o variantă de mini-vacanță este Stânca Costești. Celebrul baraj de pe Prut a fost construit odată cu Delta Jijiei, cu rezultate similare. De fapt, cu rezultate încă mai dihai. A rezultat cel mai mare lac de acumulare de pe cuprinsul României, după cel de la Porțile de Fier. În total, 59 kmp de luciu de apă. Ca efect secundar, a rezultat o nouă zonă umedă, cu plajă, pești monstruos de mari și păsări de baltă. Este un habitat atât de spectaculos, încât în 2004 a fost proclamat arie de protecție specială avifaunistică. I se mai spune „Marea Nordului”, nu pentru că ar semăna în vreun fel cu acel colț furtunos de Ocean Atlantic, ci pentru că e în nordul României.
Capturi impresionante
Pescarii înrăiți se laudă că au prins somni de peste 50 kg și crapi de 10 kg. Nu ne bazăm pe ce spun ei, pentru că se știe cam câtă încredere poți avea în spusele pescarilor. Cei mai pesimiști spun că braconajul și exploatarea industrială intensă au transformat lacul într-o umbră a ce a fost cândva, din punct de vedere piscicol. Cu toată rezerva și chiar tăind un zero din greutatea capturilor povestite de optimiști, și tot merită să faci o vizită acolo pentru a-ți încerca norocul. Între timp, familia se poate prăji liniștită la soare, pe plajă. Da, există și plajă, cu nisip mai fin decât cel de la mare. Nu e nisip din scoici, ci din stânca măcinată de Prut trecând prin munți. Distanța de 90 km dintre Iași și Stânca înseamnă o cheltuială cu benzina de abia 60 de lei, dus-întors.
Amenajări turistice
Spre deosebire de alte zone de agrement, aici inițiativa privată și-a spus cuvântul. Au fost deschise terase și pensiuni, iar primăria orașului Ștefănești se dă peste cap să facă reclamă lacului ca destinație turistică. Anul trecut au fost organizate petreceri cu spumă, concerte cu animatoare și tot ce s-a considerat necesar pentru a atrage lumea. Anul ăsta, un investitor privat s-a apucat să amenajeze plaja, la sfârșitul acestei săptămâni lucrările urmând să fie gata. Luna viitoare se pregătește și un festival rock. Deocamdată, totul este gratuit, cu excepția berii, pe care trebuie totuși să o cumpărați. Una peste alta, lacul de la Stânca Costești promite să devină un loc de agrement interesant, mai ales că deschiderea aqua-parcului botoșănean Cornișa încă întârzie. O mini-vacanță de trei zile la Stânca Costești, cu cazarea la o pensiune, masă și plimbare cu barca pe Prut ajunge cam la 700 de lei pentru o familie standard. Destul de decent, am zice noi. Pentru accesibilitate, am da între 8 și 9, pentru că drumul național nu e prea grozav. Cadrul natural îl apreciem la 9 sau chiar 10, iar dotările existente pot fi apreciate, fără a exagera, la nota 8. O medie de 9, pentru o zonă de agrement cel puțin promițătoare.
Vizitate de împăratul Japoniei
Mănăstirile din nordul Moldovei reprezintă o destinație estivală „clasică”, chiar și pentru cei care nu au o personalitate înclinată spre misticism. Un tur al mănăstirilor din Neamț, respectiv Neamț, Secu, Sihăstria, Agapia, Văratec, Bistrița, Durău, Petru Vodă și Pângărați, pentru a le numi doar pe cele mai importante, înseamnă un drum de vreo 300 km, adică un cost de aproape 100 de lei pentru benzină. În județul Suceava se află cele mai frumoase dintre mănăstirile moldovenești, cele de la Moldovița, Humor, Voroneț, Arbore, Sucevița, Probota, sf. Ioan din Suceava și Pătrăuți, care au primit acum vreo 30 de ani și vizita majestății sale imperiale Akihito, împăratul Japoniei. Pentru un tur al acestora însă, benzina vă va costa aproape 200 de lei, fiind mult mai îndepăratate. Dar merită. Nu ne vom apuca să vă descriem peisajele pe care le puteți vedea, pentru că nu ne putem lăuda cu talentul descriptiv al unui Sadoveanu.
Costuri decente
De fapt, dacă mergeți cu mașina, veți vedea prea puțin din tot ce e de văzut pe marginea drumului, dar fie și numai peisajele din preajma mănăstirilor și acestea în sine merită efortul. Pentru atmosferă, puteți alege să vă cazați în chiar incinta mănăstirilor, dar nici pensiunile răsărite ca ciupercile după ploaie în apropierea acestora nu sunt de lepădat. Prețurile variază, plecând de la 80 de lei pe noapte și ajungând la 170 de lei sau chiar 200 de lei, așa că vă recomandăm să vă documentați temeinic înainte de a alege locul de cazare. Nu de alta, dar condițiile de cazare sunt foarte apropiate, așa că nu prea are rost să plătiți dublu pentru același lucru, din simplu snobism. Mai adăugați la totalul cheltuielilor încă vreo 200 de lei, pentru plata intrării în mănăstiri și eventualele suveniruri. Una peste alta, un tur de trei zile pe la mănăstirile Moldovei se poate încadra, din punct de vedere al costurilor, într-o mie de lei. E varianta ideală de vacanță, după noi. Drumurile sunt foarte bune și străbat zone de o frumusețe mirifică, deci accesibilitatea și cadrul natural iau note maxime. La fel, posibilitățile de cazare și petrecere a timpului liber. Mingea e la dumneavoastră. Rămâne să o jucați.