Cu mii de ani în urmă, înainte de a pleca la război, regii aveau obiceiul să-i consulte pe diverși oameni care se lăudau că pot prevedea viitorul. Phythia la greci sau augurii la romani sunt cele mai la îndemână exemple. În cazul oracolului din Delphi, se știe azi că precizia predicțiilor sale se baza de fapt pe folosirea unor exprimări interpretabile după dorință și interes, dar și pe o rețea de informatori foarte bine pusă la punct și aflată la curent cu tot ce mișca în politica vremii. De-aia a și dat-o în bară oracolul, atunci când a prezis înfrângerea grecilor la Marathon. S-a bazat pe informațiile cunoscute despre forța perșilor, fără a lua în calcul eroismul individual al grecilor sau geniul de tactician al generalului Miltiade. Azi, predicțiile folosesc sisteme de inteligență artificială și calcule complexe, dar ideea de bază este aceeași: cu cât ai mai multe informații corecte azi, cu atât poți prevedea mai exact ce va fi mâine. Așa că azi vom încerca să spunem ce va fi, până la urmă, cu epidemia asta nenorocită ce ne conduce viețile din februarie încoace. Scăpăm de ea în curând sau nu? Vine școala, vin alegerile… Mâine-poimâine vine și Crăciunul. Îl petrecem în liniște sau nu?
Cercetători americani
Folosind din plin resursele reprezentate de circulația globală a informației, de formulele statistice și de inteligența artificială, un grup de cercetători americani a pus la punct un sistem de predicție a evoluției epidemiei de coronavirus. Îl urmărim de ceva vreme și până acum a fost suficient de precis pentru a avea încredere în el. De exemplu, a prezis că numărul de morți în SUA va trece de 140.000 pe 18 iulie. A greșit cu doar două zile. Pentru a putea verifica și dumneavoastră precizia sistemului, vă menționăm următoarele jaloane: 150.000 pe 31 iulie, 175.000 pe 2 septembrie și 200.000 pe 24 octombrie. Dacă cifrele și datele nu se confirmă cu o precizie rezonabilă, înseamnă că tot restul textului nostru e bun de aruncat la coș. Dar dacă se confirmă, puneți-l în ramă. E viitorul nostru pe termen scurt.
Fluctuație
Față de alte țări europene, România are o particularitate: o fluctuație enormă a cifrelor de la o zi la alta. Mai ales atunci când e vorba de morți. Azi sunt 10 decese raportate, mâine sunt 30. De asta și graficele americanilor au o marjă de eroare foarte largă. În fond, predicțiile lor depind de cifrele anunțate de România. Or, dacă noi azi facem 10.000 de teste, mâine 20.000, iar în weekend nu facem nici 8.000, evident că și numărul îmbolnăvirilor și al deceselor va fluctua mult.
Până în noiembrie
Totuși, americanii de care vă vorbeam apreciază că numărul deceselor de COVID în România va mai crește ușor până la sfârșitul lunii, după care se va stabiliza la o valoare medie de 22 de decese zilnic, cu un minim de 11 și un maxim de 34, până cam pe 10 august. Pe urmă va scădea treptat până în noiembrie, când va ajunge la o medie zilnică de 10-11. În varianta oprimistă, la sfârșitul lui octombrie vor mai fi doar două decese de COVID zilnic. În varianta pesimistă, numărul morților va fi, la sfârșitul lui octombrie, de 30 zilnic, pentru că americanii nu exclud o creștere puternică a numărului de decese după 15 octombrie. Au observat și ei că ne speriem și respectăm regulile de prevenție la sânge, dar ne trece repede. Totalul deceselor ar urma să ajungă la 1 noiembrie la 3.753.
38.000 de teste zilnic
Bazându-se pe evoluția de până acum a bolii, americanii apreciază că la 1 august România va ajunge la 38.000 de teste zilnic, fiecare al zecelea urmând să fie pozitiv. Deci, un maxim de 3.800 de bolnavi raportați zilnic, de peste trei ori cele mai pesimiste cifre avansate până acum de guvernanții noștri. Deh, pe americani îi doare la bască de campania noastră electorală.
Optimism vs pesimism
Nu vrem să vă amețim cu cifre, așa că v-am prezentat doar câteva jaloane importante. Analiza este mult mai complexă, dar și din cifrele de până acum ne putem face o idee despre ce va urma. În primul rând, cel mai bun lucru la care ne putem aștepta în următoarele 3-4 luni este intrarea epidemiei pe un platou controlabil. Multe voci oficiale din România estimau că acest lucru se va întâmpla încă din jurul datei de 15 mai. În varianta pesimistă, la începutul lunii noiembrie va fi jale, ca acum.
Evenimente speciale
Între 15 și 27 septembrie, adică între data reînceperii cursurilor școlare și cea a alegerilor locale, edpidemia se va afla în România pe o linie ușor descrescătoare, urmată însă imediat de o nouă creștere. Și, atenție, asta se va întâmplă fără să fi fost luate în calcul alegerile sau începerea școlii. Americanii și-au făcut analiza pe cifrele de până acum, fără a se gândi ce evenimente mai avem noi programate, nici de Sf. Maria și Sf. Gheorghe, când e ziua nașilor.
Va continua
O certitudine rămâne faptul că epidemia va continua și după 1 noiembrie. În ce direcție, rămâne de vâzut. La 1 noiembrie începe oficial sezonul gripei. Nimeni nu a putut studia încă efectul acesteia asupra evoluției coronavirusului, dacă slăbirea organismului de către gripă va favoriza ritmul infecțiilor și gravitatea COVID. După 1 noiembrie, e încă întuneric. Să sperăm că nu va fi și mai rău.