Din când în când, apare prin presă subiectul înfrățirilor dintre vreun oraș de la noi și unul de prin străinezia, înfrățire cu ocazia căreia o delegație de-a noastră se plimbă pe la ei sau invers. De cele mai multe ori, reacția publicului este una de indignare: „Iar se plimbă ăștia pe banii noștri”. Într-adevăr, de regulă delegația noastră nu face altceva decât să-și facă vacanța sub o titulatură oficială. Noi avem totuși o atitudine ceva mai relaxată. Lasă-i, dom’le, să se plimbe, că poate mai și învață ceva. Nu sărăcește un oraș din câteva bilete de avion și nici nu s-ar îmbogăți din banii ăia. Uite, de exemplu, acum le-am cumpăra edililor noștri niște benzină și le-am plăti vreo două nopți la hotel, numai să-i vedem ducându-se nițel pe la Cluj-Napoca. Să vadă și ei cam cum se face o treabă ca lumea. Chiar când treaba aia e o asfaltare banală, lucrurile pot fi interesante. Și pe alocuri, am putea lua și lecții.
Lent, dar bine
Deși Clujul este prezentat în general în presa națională în culori trandafirii, lucrurile sunt departe de a fi chiar așa. Chiriile sunt exorbitante, traficul e sufocant, iar presa locală reproșează edililor lentoarea tipic ardeleană cu care problemele sunt rezolvate. Totuși, chiar dacă lent, problemele sunt până la urmă rezolvate și rezolvate bine. În locul unor soluții hei-rupiste care în final se vede că nu funcționează, preferăm lucrul făcut pe așezate și temeinic, chiar dacă durează. De fapt, dacă presarii clujeni ar veni la Iași într-un schimb de experiență, ar vedea că moldovenii noștri se mișcă și mai lent. Atunci când se mișcă.
Mutată la CNAIR
Municipiul Cluj-Napoca are și el un „drum al hoților”, cum e la noi strada Trei Fântâni: un drum mărginaș care poate muta traficul dintr-o parte într-alta a orașului fără a plânge în fața semafoarelor din centru. La ei se cheamă Bună Ziua, din cartierul omonim, situat în sudul orașului. În urmă cu 10 ani, strada a fost cedată Companiei Naționale de Drumuri, CNAIR de azi, spre modernizare, la fel cum s-a întâmplat și la noi cu drumurile naționale ce străbat municipiul. CNAIR a refăcut strada și câțiva ani totul a fost bine. Asta, până s-a umplut de gropi, iar nemulțumirile clujenilor au crescut exponențial. Legal, Primăria Cluj-Napoca nu a avea nicio vină: bucata aia de stradă, de nici 2 km, nu îi aparținea, ci ținea de CNAIR, subordonată Ministerului Transporturilor. Dar câți șoferi cunosc genul ăsta de detalii juridice? E stradă? Deci, Primăria s-o asfalteze, că de aia plătim impozite.
Exproprierea proprietarilor
Sătulă de „urările de bine” ale șoferilor, Primăria a cerut strada înapoi. Așa cum nu se întâmplă la Iași. Băieții de la CNAIR au fost încântați să scape de stradă, care a reintrat în patrimoniul municipalității în mai 2018. Primăria avea deja toate planurile făcute și s-a pus pe treabă. Marea problemă a străzii Bună Ziua era că, fostă uliță mărginașă fiind, avea o structură neregulată. Pe alocuri, ar fi putut fi lărgită pe maidanul de alături. În alte părți, era sugrumată de gospodăriile localnicilor, în genul drumului nostru național, la Podu Iloaiei. Așa că prima etapă a modernizării a fost exproprierea proprietarilor din zonă. În total, au fost 64, din curțile cărora s-a tăiat cât a fost nevoie. În medie, cam 40 mp de fiecare, teren plătit de primărie cu 8-163 euro/mp. Plus TVA. Cam 1,3 milioane lei a costat exproprierea a 2.576 mp. Noi încă așteptăm ziua în care municipalitatea noastră va avea curajul să facă exproprieri în interes public.
Acoperirea cu gazon a stațiilor
Cu terenul necesar aflat la dispoziție, s-a putut trece la deschiderea propriu-zisă a șantierului de supralărgire și modernizare a străzii. De la 7-8 metri lățime, strada a ajuns la 16 metri. Din două benzi, s-au făcut trei. Pe fiecare sens a fost amenajată și câte o pistă de biciclete, bașca trotuare late de 1,9 metri. O intersecție îmbâcsită și sufocată a fost „rezolvată” grație unui sens giratoriu. S-au mai montat și două stații de încărcare pentru automobilele electrice, două stații de taxiuri și niște treceri de pietoni cu sistem inteligent de iluminare, semaforizate cu buton, sonorizare și marcaje tactile pentru nevăzători. La capitolul „diverse” s-ar putea încadra cei 64 de copaci plantați într-o primă etapă sau acoperirea cu gazon a stațiilor pentru transportul în comun. Ca s-o zicem p-aia dreaptă, contribuția gazonului la oxigenarea unui oraș este practic nulă, dar găselnița clujenilor e totuși isteață. Gazonul de pe stațiile de autobuz măcar mai reține oleacă din praf și dă un plus de aer verde și ecologic la modă. Lucrările s-au terminat înainte de termenul inițial din contract, respectiv 1 iulie. Imaginile au făcut furori inclusiv în Iași.
Peste 4 milioane de euro
Scump? Cam da: aproape 20 milioane lei, pentru nici 2 km de stradă. Dar o problemă gravă de trafic a municipiului Cluj-Napoca a fost rezolvată, iar aspectul european al străzii le dă un motiv în plus clujenilor să fie mândri de orașul lor. V-ați putut lăuda recent cu vreo realizare similară la Iași?