Se spune că orice ai face pentru a fluidiza traficul, inițiativele sunt sortite eșecului. Dacă desființezi copacii de pe margini pentru a lărgi străzile ori construiești parcări supraetajate pentru a scoate mașinile de pe trotuare, pur și simplu vor apărea încă mai multe mașini, care să ocupe spațiul rămas liber. Singura soluție reală pentru a fluidiza traficul este astfel să-l blochezi în așa hal, încât șoferilor să li se facă lehamite și să prefere autobuzul. Asta, dacă măcar autobuzele merg ca lumea. Firește, este o abordare simplificată a problemei traficului urban, dar cu așa ceva s-au confruntat metropolele din vestul Europei, până s-au decis să facă orașul cât mai primitor pentru pietoni sau biciclete și cât mai obositor pentru mașini. Despre Iași, un fost edil spunea că e o metropolă, iar traficul greoi este inevitabil. Să ne obișnuim deci, cu el. Dar oare chiar așa să fie? Nu de alta, dar avem impresia că municipalitatea face tot posibilul să-i agaseze atât pe șoferi, cât și pe pietoni, de nu mai știi ce variantă de transport să adopți. Despre două cazuri punctuale vom vorbi și noi azi. Sunt ele mai multe și le știți prea bine, dar pentru exemplificare ne vor fi suficiente acestea.
Două blocaje
Dintotdeauna, de când există rondul de la Agronomie, imediat la intrarea pe aleea Mihail Sadoveanu se afla o trecere de pietoni. Acum vreun an, doi, s-a gândit un isteț din Primărie că zebra aia nu e bună, pentru că mașinile care urcă Copoul spre Breazu ar putea rămâne blocate în rond, încurcând tramvaiele și autobuzele care întorc. Aserțiunea era complet eronată, pentru că pur și simplu nu apărea niciun blocaj. Trecerea nu era semaforizată, iar traficul pietonal este destul de rarefiat. Copoul nu are o populație foarte deasă. Oricum, trecerea a fost desființată și mutată mai la deal, la intrarea în Institutul Agronomic. Asta era ok pentru studenți, care puteau trece direct de la cămine spre sălile de curs. Ei mai aveau însă oricum o trecere amenajată ceva mai la deal, așa că avantajele erau de fapt minime. În schimb, mișcarea i-a încurcat pe locatarii blocului și caselor din zona rondului de tramvaie, ca și pe cei de pe străzile laterale, care traversau frecvent chiar pe lângă rond. Hodoronc-tronc, ei erau obligați să mai urce 150 de metri la deal, pentru a traversa pe noua trecere o stradă de doar două benzi. Urmarea a fost logică, dar logica nu e punctul forte al responsabililor cu traficul din cadrul Primăriei. Studenții de la primele cămine au început să treacă pe noua zebră, iar restul lumii a continuat să traverseze pe zebra desființată. În locul unui punct de potențial blocaj, au apărut două. Isteț, nu?
Cozi lungi
Și hai, că pe Copou încă se circulă decent. Dar ce te faci când ai astfel de inițiative într-un nod de trafic? Cum e cel din Târgu Cucu. Exista cândva o trecere de pietoni, nesemaforizată, dinspre AJOFM spre stația de autobuz. Oleacă mai la vale, alta, tot nesemaforizată, în dreptul Palatului de Justiție. Istețul din Palatul Roznovanu s-a gândit să o desființeze pe prima, pentru a fluidiza traficul. Vezi să nu! Trecerea aia își avea rostul ei. Traficul pietonal din zona Târgu Cucu este intens. Existența a două treceri îl mai răsfira. Da, aveai două treceri în fața cărora trebuia să încetinești, dar oricum încetineai pentru că nu știi cine îți vine de pe Cuza Vodă și are prioritate. Venind de pe Independenței, ca șofer, încetineai oricum în intersecție. Nici nu mai conta că exista zebra de la AJOFM. Prin desființarea ei însă, pietonii au fost înghesuiți pe zebra din fața Palatului de Justiție. Ca urmare, acum se fac cozi lungi, care intersectează, blocând-o, calea de rulare a tramvaielor. La orele de vârf, îți vine să-ți tragi palme.
Trei intrări
Între noi fie vorba, oricum ai amenaja intersecția din Târgu Cucu și orice reguli pentru conviețuirea mașini-tramvaie-pietoni ai inventa, tot pici rău. Pur și simplu e prea aglomerată. Gândiți-vă doar că, cu excepția a două trasee, toate tramvaiele din Iași trec pe acolo. Adăugați la asta, ca ingrediente, mașinile de pe Independenței – Elena Doamna și cele care vin dinspre Aeroport și ai blocajul garantat. Singura soluție pentru fluidizarea traficului care să și aibă efect ar fi să scoți măcar unul dintre factori din ecuație. Să faci în așa fel încât pietonii, pe de o parte, respectiv tramvaiele și mașinile pe de altă parte să nu se mai intersecteze. Iar asta se poate face prin amenajarea unui pasaj pietonal, precum cel din Piața Unirii sau cel de la Hală. O intrare dinspre AJOFM, una dinspre Palatul de Justiție și alta dinspre Parcul Prieteniei Româno-Americane. Da, așa se cheamă oficial parcul de la rondul de tramvaie din Târgu Cucu.
Tichie de mărgăritar
De fapt, ar fi suficient un pasaj mult mai simplu, traversând pur și simplu strada Elena Doamna dinspre Palatul de Justiție spre parc. Dinspre blocul Loto nu vin prea mulți pietoni. Deci, pe scurt, 20 de metri de tunel subteran. Deși soluția este simplă și mai mult decât necesară, ideea unui pasaj pietonal în Târgu Cucu nici nu apare în proiectul noului Plan Urbanistic General, ăla de care se tot vorbește și tot nu se mai termină. Apar în schimb altele, care par mai mult tichii de mărgăritar. Cum e cel de pe Anastasie Panu, care să bage în subteran mașinile, astfel încât pietonalul să poată fi extins până la Palatul Culturii.
N-ar costa mult
Ar fi scump un pasaj pietonal în Târgu Cucu? Depinde ce înțelegem prin „scump”. Pasajul auto de la Palat ar urma să coste 34 milioane lei, cu tot cu TVA, în condițiile în care e vorba de o subtraversare de 70 de metri. Cel dorit acum câțiva ani la rond Agronomie, 28 de milioane lei, pentru o subtraversare de 100 de metri. Un pasaj pietonal cu trei intrări, cum vor să facă vasluienii în așa-numita „cruce a Gării” de la ei, între 31 și 34 milioane lei în funcție de varianta tehnică adoptată. Chiar luând în calcul explozia prețurilor materialelor de contrucție din ultima vreme, cu 3-4 milioane euro s-ar putea construi un pasaj pietonal prima-ntâi în Târcu Cucu. Iar dacă ar fi vorba de simpla mutare în subteran a zebrei de la Palatul de Justiție, din două milioane de euro ți-ar rămâne bani și de șampanie don Perignon pentru festivitatea de tăiere a panglicii. Da, un an de zile ar trebui să deviezi traficul auto din zonă și să regândești traficul tramvaielor, dar asta s-a mai întâmplat deja la amenajarea pasajelor de la Fundație și Hală și n-a murit nimeni. Iar acolo s-au și întârziat lucrările ani de zile. O fi chiar așa greu?
Foarte interesant de unde aveți datele privind traficul pietonal care îl menționați în acest articol (nu studiu tehnic). Din estimări și eu consider că o pasarelă care traversează Iașul de la nord la sud și alta de la este la vest, interconectate, pot înlocui cu succes șoseaua de centură a Iașului. Asta nu înseamnă că am dreptate, ci doar că e opinia mea. Similar, costurile pentru un astfel de pasaj subteran sunt foarte mari și implică accesibilizare pentru persoane cu dizabilități, iluminat permanent, supraveghere video și personal aferent de monitorizare din cadrul Poliției Locale/Naționale etc. Opinia mea este că 2 giratorii ar rezolva problema elegant la banii și stadiul actual de dezvoltare al Iașului: unul la capăt bd. Independeței intersecție cu Sărărie și str. Stihii iar altul la intersecția str. Sărărie cu str. Elena Doamna și str. Cucu. De asemenea, se pot reînființa astfel treceri pentru pietoni pentru deblocarea intersecțiilor.