Dacă vorbești cu un șofer despre-ale vieții, e imposibil ca discuția să nu devieze mai devreme sau mai târziu spre marea sa durere: traficul. De fapt, același subiect este imposibil de ocolit chiar și de simplii pietoni care-ți vor povesti cum își riscă zilnic viața făcând slalom printre mașini. Forumurile de pe internet sunt pline de probleme, mai grave sau banale, culese de pe străzi și trotuare. Fără doar și poate, traficul este marea problemă a marilor orașe și nu cunoaștem nicio primărie de mare municipiu din țara asta care să o fi putut rezolva. Dar de încercat, se încearcă. În ce fel și cu ce speranțe de succes vom vedea și noi în continuare, comparând proiectele Iașului cu cele din Oradea și Cluj.
2,3 miliarde de euro de la UE
Principalul instrument folosit de primării pentru finanțarea marilor lucrări de infrastructură este reprezentat de fondurile europene. Oricât de mare ar fi, bugetul propriu trebuie să acopere prea multe necesități urgente la care primarii sunt tentați să răspundă imediat. La ce să-ți bați capul cu investiții pe termen lung, câtă vreme peste patru ani vin din nou alegeri locale? Dacă n-ar fi existat bani europeni alocați direct pentru anumite probleme, nu știm câte s-ar fi făcut în Iașul nostru. Amintiți-vă cum era acum vreo 20 de ani, când primarul de atunci spunea public că nu face altceva decât să „administreze sărăcia”. Oricât de birocratică ar fi, Comisia Europeană este destul de atentă la liniile majore pe care trebuie dați banii. Două din cele 8 axe prioritare care pot fi accesate de primăriile reședință de județ în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 cuprind componente legate de mobilitatea urbană. În total, în această direcție sunt alocați 2,3 miliarde de euro, adică 28% din toți banii disponibili. Asta, fără a mai punem la socoteală alte linii de finanțare, banii guvernamentali sau bugetul local. La anul, niciun primar nu va putea spune că nu a avut o căruță de bani pentru rezolvarea problemelor din trafic. Cel mult, va putea spune că n-a știut să-i folosească.
Tronsoanele propuse
La Iași, prin „mobilitate urbană” sunt înțelese mai ales tramvaiele. De fapt, aproape exclusiv tramvaie. Cea mai mare parte a proiectelor aflate în derulare sau inițiate se referă la continuarea investițiilor în modernizarea căii de rulare. La prima vedere, pare să fie vorba de ultimele investiții în acest domeniu, după care ne vom putea lăuda că măcar șinele de tramvai vor fi noi. Un prim proiect, în valoare totală de 19,6 milioane de euro vizează modernizarea liniilor de tramvai pe relațiile Cinci Drumuri – strada Pădurii – strada Nicoriță, Podu Roș – bulevardul Primăverii și bulevardul Virgil Săhleanu. Prin alt proiect, de 14,4 milioane de euro, va fi refăcută șina din Bucșinescu până în Calea Chișinăului, inclusiv cu reabilitarea podului Tudor Vladimirescu, despre care presa a scris de ani buni că stă să crape. Încă 8,7 milioane de euro ar trebui să rezolve în sfârșit problema circulației din Doi Băieți până în Dancu.
Vagoane și autobuze electrice
Bun, dar simpla schimbare a șinelor de tramvai nu va schimba mare lucru în traficul ieșean. S-a văzut deja asta după prima serie de investiții în modernizarea căii de rulare. Câtă vreme aceleași harabale antice sunt puse în circulație, transportul în comun nu va deveni atractiv pentru nimeni, iar de pe străzi nu se va retrage nici măcar o mașină. Cele trei proiecte de care am vorbit cuprind și achiziționarea a 12 tramvaie noi. Astea înseamnă doar o zecime din numărul necesar, deci nu e mare lucru. O gură de oxigen ar urma să vină printr-un proiect derulat de Ministerul Dezvoltării, prin care se vor cumpăra pentru Iași 16 tramvaie și 36 de autobuze electrice. Parcă 28 de tramvaie și 36 de autobuze ar mai fi ceva. E drept, ar fi putut fi mai multe, dar un alt proiect vizând cumpărarea de mijloace de transport electrice, în valoare de 12 milioane de euro, inițiat de Administrația Fondului de Mediu, taman ce-a fost pierdut de Iași.
Biciclete de închiriat
Tot pe linia mobilității urbane se investesc 1,6 milioane de euro pentru introducerea sistemului de e-ticketing și alte 4 milioane de euro pentru înființarea a 62 de stații de biciclete de închiriat. În privința acestui ultim proiect, avem unele dubii. O bicicletă poate fi cumpărată cu câteva sute de lei. Marea problemă nu e să ai o bicicletă la dispoziție, ci să ai pe unde să mergi cu ea. Tot la capitolul mobilitate urbană pot fi încadrate lucrările de modernizare a Splaiului Bahlui Mal Drept, refacerea a 20 de hectare de trotuare și refacerea a vreo 50 de străzi secundare. E bine? Asta veți hotărî dumneavoastră, după ce veți vedea ce idei au avut alții.
![\"\"](\"https://www.ieseanul.com/wp-content/uploads/2019/02/Cluj-1024x683.jpg\")
Flotă nouă la Cluj
Cumpărarea de noi mijloace de transport public ecologice este considerată prioritară de majoritatea municipalităților din România. În această privință, Cluj-Napoca ne-a luat-o înainte, ei cumpărând în ultimii ani autobuze electrice ba din banii lor, ba păcălind cine știe cum guvernul elvețian, ba prin diverse linii de finanțare europene. Pe aceeași direcție vor merge și în anii următori, când au programată achiziționarea a 24 de tramvaie, 19 autobuze electrice și 60 de troleibuze. Cu o asemenea flotă nouă, municipiul ardelean își poate considera problema transportului în comun aproape rezolvată. Încă 3,4 milioane de euro ar urma să fie investiți în extinderea pietonalului din zona istorică a municipiului Cluj-Napoca. Altă extindere de pietonal, căci da, Clujul are două astfel de zone, este vizată de un al doilea proiect.
Someșul – da, Bahluiul – ba
Totuși, cel mai mult ne-au plăcut la clujeni alte trei proiecte, care la noi nu au depășit până acum stadiul bunelor intenții. Și Clujul are un Bahlui, ceva mai mare și mai adânc, Someșul. Ca și la noi, râul mai mult încurcă și probabil că ardelenii ar fi fost fericiți dacă ar fi curs prin afara orașului. N-ar fi avut nevoie de poduri ca să lege cele două jumătăți ale orașului și nici n-ar fi avut grija poluării apelor sale. Dar, câtă vreme râul există, clujenii au demarat un proiect, „Rethinking Someș” pentru a-i da o noimă. Se vor investi 5,5 milioane de euro pentru amenajarea de trotuare și piste de bicicliști, modernizarea pasarelelor pietonale care traversează râul, construirea altora și, în ansamblu, pentru transformarea albiei Someșului într-un punct de atracție turistică și de promenadă. Sună cunoscut, nu? Așa ceva se voia și la noi, dar totul a rămas pe hârtie.
Unda verde
Tot pe hârtie a rămas la noi și sistemul de undă verde, care ar fi asigurat mijloacelor de transport în comun prioritate în intersecții și verde la semafor. Despre proiect se vorbește la noi de 10 ani, de parcă am fi ardeleni, nu altceva. Ei bine, ardelenii chiar se apucă de așa ceva. Încetișor și molcom, cum le e felul. Într-o primă etapă, o sumă de 3 milioane de euro ar urma să fie utilizată pentru amenajarea de benzi dedicate transportului public pe axa est-vest, principala rută de transport local. Aceasta este străbătută în fiecare oră de 65 de autobuze și troleibuze pe fiecare sens. Dacă autobuzele ar putea circula lejer, pe fiecare direcție ar putea fi transportați câte 8.500 de oameni pe oră. Asta înseamnă cel puțin 3-4.000 de mașini în minus. Ce e mai important, benzile dedicate autobuzelor și troleibuzelor nu vor afecta pistele de bicicliști existente, parcările sau trotuarele.
Centură adevărată
Poate cel mai important proiect de mobilitate urbană a Clujului va fi însă în următorii ani drumul trans-regio Gilău-Apahida. Șoseaua de centură, mai pe românește. Este exact tipul de proiect care nu a fost făcut niciodată la noi, adică unul în care termenii de „pol de creștere” sau de „Zona Metropolitană Iași” să capete un sens concret. Cunoașteți vreun proiect realizat în comun de Primăria municipiului Iași și vreuna dintre comunele învecinate? Noi știm doar de veșnice certuri și de pasarea pisicii de la o primărie la alta. Ei bine, Primăria Cluj-Napoca s-a asociat cu cele din comunele Gilău, Apahida și Florești și au pus bani în comun pentru realizarea studiului de fezabilitate a șoselei care va ocoli orașul prin sud. Banii de studii ar putea fi decontați de Uniunea Europeană, iar pentru lucrările propriu-zise se va apela la aceeași sursă. Pentru cei 38,3 km ai centurii, vor fi necesari 150 milioane de euro, dar chiar va fi centură, nu drumul comunal pe care l-am botezat noi astfel la Iași. Centura clujeană va avea două benzi pe sens, separator median și intersecții denivelate. Comparați-o cu a noastră din 2023, când va fi gata, încolo.
Competiția finanțărilor
Tot cu Cluj-Napoca se compară și Oradea, numai că din sens contrar. Noi ne uităm la Cluj ca la un obiectiv de urmărit. Orădenilor le place să-i ia peste picior. De exemplu, pentru faptul că Oradea (foto sus) a câștigat până acum, în cadrul exercițiului bugetar european – 2014-2020, proiecte în valoare de 174 milioane de euro, în timp ce clujenii, proiecte de doar 109 milioane de euro. Nu ne apucăm să calculăm câți firfirici a câștigat Iașul, că nu ne place să ne enervăm. Ce au de gând să facă orădenii pe linie de mobilitate urbană? Spre deosebire de Iași sau Cluj-Napoca, Oradea nu merge pe proiecte ample, întinse în tot orașul, ci pe intervenții punctuale. Poate și pentru că au cam terminat reparațiile și modernizările și acum trec la perfecționări.
Cinci pasaje rutiere subterane
Pe lista de investiții a Oradei se află un sistem de cinci pasaje rutiere subterane pentru reorganizarea circulației în Centrul Civic. Distracția asta îi va costa 94 milioane de lei, pe parcursul a doi ani. Cândva, se vorbea și la Iași de un pasaj care să subtraverseze bulevardul Ștefan cel Mare și Cuza Vodă pentru a ieși în Independenței. S-a renunțat la idee de teama hrubelor care ar fi putut fi întâlnite în cale. Că nu s-a făcut niciun studiu geotehnic propriu-zis, ci doar s-a vorbit, e altă discuție. Ei bine, imaginați-vă un astfel de pasaj multiplicat de cinci ori. Cam asta vor orădenii. În prima etapă, că în a doua se va mai face un pasaj subteran cu patru benzi de circulație, în valoare de alți 33 milioane de lei.
Extindere de pod
Pasajele subterane reprezintă marele pariu al municipalității orădene pentru fluidizarea circulației. Acm vreo doi ani, orădenii se gândeau să lățească, cu câte o bandă pe sens, un pod peste Crișul Repede care are deja patru benzi. Acum au ajuns la stadiul în care proiectul poate fi pus în aplicare. Iar dacă tot lățesc podul, s-au gândit să mai facă un pasaj subteran în zona bulevardului în care se varsă circulația rutieră de pe respectivul pod. De ce să te chinui cu sensuri giratorii, semafoare și altele asemenea, când poți circula curat și rapid fără să aștepți să se facă verde? Și-așa în total e vorba de doar 26 milioane de lei…
Pasaje și pasarele
Mai vreți? Mai avem, dar le spunem pe scurt. Încă un pasaj, de 266 de metri, va deservi viitorul centru intermodal orădean, conectându-l la șoseaua de centură: 30 milioane de lei. Ăsta va fi un pasaj suprateran. Un altul va trece peste șoseaua de centură pentru a conecta de oraș noile cartiere rezidențiale construite în ultimii ani. O pasarelă de 600 de metri va asigura circulația sigură a pietonilor și bicicliștilor spre complexul local ERA, situat și el dincolo de centură. Și, dacă tot au inaugurat recent podul Centenar peste Crișul Repede, orădenii s-au gândit să mai facă așa, într-o doară, două punți pietonale peste râu. Nu vă gândiți la puntea aia peste Bahlui, din Dacia, că nu vor arăta deloc așa.
Parcări uriașe
Pasajele, podurile și pasarelele sunt doar o mică parte din planurile orădenilor. Ne-am depășit deja cu mult spațiul alocat de șefi, așa că vom mai menționa doar în trecere alte proiecte. Drum de legătură între Oradea și Oșorhei, care va scurta drumul locuitorilor din șase comune învecinate: 4,5 milioane de lei. Două parcări subterane și una supraetajată: 83,3 milioane de lei. O a patra parcare, de 400 de locuri, va fi construită din banii obținuți de Primărie din amenzi și taxele de parcare deja încasate. Se lucrează deja la o linie nouă de tramvai, de 3,8 km, investiție în valoare de 69 milioane de lei. Nu este vorba însă de schimbarea șinei vechi, ca la noi, ci de extinderea rețelei existente. Firește, e vorba de șine de tramvai ecologice, traversele fiind îmbrăcate în gazon prevăzut cu sistem de irigare. Transformarea unei piețe în zonă pietonală: 19 milioane de lei. Altă zonă pietonală nouă: 10,2 milioane de lei. Și am mai putea continua, dar deja plângem de nervi.