Tarom renunță la jumătate din cursele de pe Aeroportul Iași. Dispar cursele spre Italia, cele spre Spania, cele spre Germania. Pe de altă parte, șefii CJ Suceava au afirmat că se pregătesc curse noi de pe Aeroportul Salcea spre Belgia, Franța și Spania. Suceava e la doi pași, Bacăul cu al său aeroport, la fel. Să ne temem de concurență?
Se spune că primăvara este anotimpul renașterii. Ies ghioceii și urzicile, începe semănatul, se pun răsadurile, vin păsările călătoare, scade factura la întreținere și tot așa. Ziua e însorită, viața e roz, iar totul devine peste noapte cald și catifelat. Optimismul e maxim. Ei, dar primăvara asta, pe un deal din marginea Iașului, primăvara a venit cu nori și ceață. Norii însemnând că Tarom a anunțat cu jumătate de gură că renunță la jumătate din cursele de pe aeroportul nostru. Dispar cursele spre Italia, cele spre Spania, cele spre Germania. Mai rămân, nu se știe pentru cât timp, zborurile spre Israel, Marea Britanie și București. În același timp, președintele Consiliului Județean Suceava anunță că la începutul lunii ce vine va avea discuții cu o companie aeriană despre noi zboruri din Bucovina spre Belgia, Franța și Spania. Suceava e la doi pași, în termeni aeronautici, de Iași. Bacăul, la fel. Într-o Moldovă cât un timbru poștal pe harta Europei avem trei aeroporturi care se bat pentru aceiași pasageri care fac naveta între părinții rămași aici și locurile de muncă din străinătate. Să ne temem de concurență? Sau să stăm liniștiți? Ca de obicei, vom vedea asta împreună.
Mai este loc
Pentru început, să spunem că anul trecut a fost un an frumos pentru industria aeronautică autohtonă. Traficul a crescut cu un sfert față de 2015, ajungând la 16,4 milioane de pasageri. Din ăștia, 11 milioane au fost pe aeroportul Otopeni, iar celelalte 14 aeroporturi funcționale din țară și i-au împărțit pe ceilalți, dar asta e altă discuție. În Moldova, cele trei aeroporturi au totalizat 1,35 milioane de pasageri, față de 748.000 în 2015, adică aproape dublu. E de bine? Firește, dar e loc și de mai bine. De mult mai bine, mai exact. Moldova de dincoace de Prut are vreo 4 milioane de locuitori. Cum media națională a traficului aerian a fost cam de 0,8 pasageri la fiecare locuitor, înseamnă că în Moldova ar fi putut fi chiar 3,2 milioane de pasageri, nu doar un milion și-oleacă. Deci este încă loc de crescut. De fapt, media europeană este cam de 3-4 pasageri pe locuitor, ceea ce ar însemna că traficul total al aeroporturilor din Moldova ar putea ajunge fără probleme la 12 milioane de pasageri. E drept, pentru asta ar trebui să fim ceva mai bogați, ca să ne permitem să ne vizităm soacra par avion în fiecare weekend. Încă nu e cazul.
Suntem săraci
În principiu, deci, toate aeroporturile din Moldova ar avea loc să se dezvolte în continuare încă mulți ani, fără să se calce pe bătături. Teoria este însă una, practica e alta. Bazinul real de pasageri, luând în calcul și puterea economică a regiunii, este mult mai mic, fiind apreciat la vreo 2 milioane de pasageri. Or asta înseamnă că ne apropiem deja de maxim și nu mai e prea mult loc de creștere. Într-o astfel de situație apare fenomenul numit canibalizarea aeroporturilor. Acestea se comportă ca puii de rechin: se halesc unul pe celălalt, până rămâne numai cel mai puternic. Deci, Iașul, Bacăul sau Suceava?
Comparația cifrelor
Luând-o în sens invers, trebuie spus că Suceava este ultimul venit în branșa aeronautică moldavă. În 2015 au avut abia 2.359 de pasageri. E drept, aeroportul a fost închis mult timp, pentru modernizare. A crescut la 57.000 de pasageri în 2016, adică de 24 de ori, dar cifra este încă nesemnificativă. Pe aeroportul sucevean au curse doar Tarom și Wizz Air, iar traficul maxim este de șase mișcări pe zi, sâmbăta. Adică pleacă trei avioane, vin trei avioane. Noile destinații anunțate de conducerea CJ par să indice că Wizz intenționează să se extindă. Bruxelles sau Paris sunt genul de destinații pe care le lansează în această perioadă companiile low cost. Iar Tarom se află în plină restrângere de activitate, deci nu ne așteptăm ca tocmai compania națională să fie cea care lansează zboruri noi la Suceava, în timp ce le desființează pe cele de la Iași.
Bacăul a trecut și el printr-o modernizare îndelungată, din motive de probleme financiare. Își revine greu. Chiar foarte greu. În 2015 au avut 365.000 de pasageri. Anul trecut, 415.000 pasageri, adică o creștere de doar 13%, puțin peste jumătate din media națională. Numărul maxim de mișcări de aeronave este de zece, tot în weekend.
Trecem de milion
Iașul este de departe mult peste celelalte două aeroporturi moldave la un loc. Sâmbăta, sunt 28 de mișcări de aeronave. Chiar după închiderea unor curse Tarom la Iași și deschiderea altora Wizz la Suceava, Iașul tot va depăși numărul însumat de mișcări ale Bacăului și Sucevei. În 2015 am avut 381.000 de pasageri, fiind pentru prima oară când am depășit Bacăul. Anul trecut am ajuns la 882.600 de pasageri, în creștere cu 130%. Putem vorbi de o veritabilă explozie aeronautică. Șefii aeroportului estimează că anul ăsta se va trece de un milion de pasageri, chiar dacă se pierd o parte din cursele Tarom. Sunt așteptate noi curse Wizz și Blue Air, iar pe la colțuri se vorbește chiar de venirea cel puțin a încă unei companii. Tot low cost, dar nu suntem încă în măsură să facem mofturi.
Afacerea Aerostar
Cu alte cuvinte, pe termen scurt nu avem de ce ne teme de concurență. Dacă se încheie și afacerea Aerostar, care presupune construirea unei unități de mentenanță a aeronavelor, ne-am scos. Aeroportul ieșean va fi preferat de companii, pentru că va putea asigura și service-ul. Construirea și a zonei cargo, promise de CJ și a noului drum de acces, promis de Primărie, ar însemna încă două atuuri importante. Riscul previzibil e unul singur: după înfrângerea Tarom, companiile low cost să se concureze sălbatic până rămâne una singură, care să se hotărască subit să-și facă valiza. Nu e un scenariu SF. S-a mai întâmplat. Să sperăm că nu va fi cazul și la noi. Adică, în cel mai rău caz, dacă nu toate cele trei aeroporturi Iași, Bacău, Suceava pot fi competitive, măcar cel care rămâne „în picioare” să fie al nostru.
Obligatoriu: zona cargo
Anul trecut, Aeroportul Iași a avut peste 880.000 de pasageri, depășind astfel ținta stabilită la începutul lui 2016, de 850.000. Creșterea a fost realmente spectaculoasă, respectiv 133% față de 2015. Pentru a continua creșterea sunt necesare investiții în terminale, în drumul de acces, în realizarea unei autogări, în amenajarea unei noi bretele la pistă. În paralel, este absolut obligatoriu să demarăm construcția zonei cargo. Aceasta ar putea avea ca adresabilitate operatorii economici din județele vecine, dar și pe cei din Republica Moldova care ar putea folosi zona cargo de la Iași pentru a trimite sau a primi mărfuri. Totodată, poate reprezenta un impuls pentru ca noi investitori să își deschidă unități de producție la Iași. Asigurarea finanțării pentru zona cargo este marea provocare.